Fiscul a pus ochii pe cei a căror avere creşte cu peste 50 de mii de euro pe an

Dacă declaraţiile de patrimoniu nu se potrivesc cu ceea ce Fiscul constată - în principal dividendele declarate de firmele deţinute de cei vizaţi - atunci averea nedeclarată va fi impozitată cu 16%, scrie ziarul Gândul, citându-l pe Marian Morcoşa, directorul Direcţiei de Control din ANAF.

"Tot prin aceste modificări legislative este prevăzută competenţa organelor fiscale de a exercita inspecţia fiscală pentru o anumită perioadă asupra persoanelor fizice la care se constată o creştere de patrimoniu nejustificată prin veniturile declarate la organele fiscale competente", a declarat Morcoaşă pentru Gândul.

Emilian Duca, Tax Partner la firma BDO Conti Tax Advisors, crede că modelul pe care Fiscul ar vrea să-l folosească nu este unul "suis-generis", ci de import - mai multe ţări europene au folosit această modalitate încrucişată de control al averilor, iar ea este practicată acum în Turcia.

"În mod normal o astfel de comparaţie nu ar trebui să sperie pe nimeni dintre cei care fac afaceri. De obicei apar diferenţe la raportări de patrimoniu, dar când afacerea este de anvergură, rămâne o «urmă», în fişiere, în documente. Or, această diferenţă poate fi demonstrată în propria-i favoare fie de o parte, fie de alta", comentează Duca.

Cum se defineşte "punctul zero"?

Alina Timofti, partener la NNDKP Tax Advisory Services, spune că un astfel de control al averilor există şi în alte state europene, sub diverse sisteme şi mecanisme: "Efectul pe care îl va avea o astfel de legislaţie va fi exact acela pe care şi-l vor dori guvernanţii: dacă se va dori în mod real controlarea şi, eventual, impozitarea anumitor averi/creşteri de avere, se vor găsi mecanismele necesare fără doar şi poate. Dacă nu, vor fi lăsate portiţe de scăpare. În acest moment este prematur să comentăm fără să vedem un proiect clar de lege. Ceea ce este însă crucial în implementarea şi funcţionarea unei astfel de legislaţii este definiţia «punctului zero» la care se vor raporta creşterile de avere ce vor fi impozitate".

Un caz ratat

Există în istoria recentă un caz celebru, al fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, care, cercetat în baza legii răspunderii ministeriale, nu a putut să justifice un milion de euro obţinut în timpul mandatului de ministru. I s-a pus sechestru pe avere, dar acesta a fost ridicat pentru că anchetatorii nu au putut să susţină că averea ce nu poate fi justificată a fost dobândită ilicit.

Popescu a invocat articolul constituţional potrivit căruia averea se prezumă a fi licită. Cu alte cuvinte, deşi demnitarul nu-şi putea justifica averea, procurorii trebuia să fie cei care să demonstreze că ea a fost dobândită ilicit şi nu au putut face asta.

Potrivit ziarului Gândul, pe lista Fiscului sunt deja circa 200 de oameni de afaceri cu averi importante, ale căror companii au declarat pierderi ani la rând.

Guvernul compensează datoriile către firme şi elimină impozitul minim

Compensarea datoriilor stat-firme şi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri sunt principalele măsuri luate de Guvern în şedinţa de miercuri, măsuri promise încă din vară.

De astăzi, impozitul minim pe cifra de afaceri dispare . De la 1 octombrie şi până la finele anului, firmele vor plăti doar impozitul pe profit de 16%, iar de la întâi ianuarie viitor va intra în vigoare un impozit forfetar, care, potrivit oficialilor, se va adresa zonelor în care evaziunea fiscală nu poate fi stopată.

"Este o măsură pe care o cerem de nouă luni de zile. Poate a venit mai târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată", spune Dan Matei Agaton, secretarul general al Confederaţiei Patronale din Industria României (CONPIROM), care susţine că utilă ar fi acum şi o discuţie despre reducerea fiscalităţii într-o ţară suprafiscalizată.

De la introducerea lui, în aprilie 2009, impozitul minim a adus statului în jur de 300 mil. euro, însă oamenii de afaceri au acuzat că acesta este un preţ mult prea mare întrucât acest tip de taxare ar fi falimentat aproximativ 300.000 de microfirme - apreciere care aparţine Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

• O altă măsură anunţată şi îndelung cerută de oamenii de afaceri priveşte creanţele companiilor care vor fi compensate din oficiu cu cele ale statului, nu doar la cerere, ca în prezent. Procesul de executare silită a firmelor cu datorii va fi suspendat dacă acestea au de încasat bani de la buget sau au de recuperat TVA. Oamenii de afaceri s-au plâns dintotdeauna că afacerile le sunt frânate pentru că statul nu-şi achită datoriile către ei. Datele ANAF arată însă că persoanele fizice şi companiile aveau la sfârşitul lui iunie datorii restante către bugetul general consolidat de 5,1 mld. euro, în timp ce arieratele către contribuabili din sectorul privat şi public mai mari de 90 de zile se ridicau la 460 mil. euro.
• Guvernul a mai decis miercuri că dobânda pentru datoriile neplătite la termen către stat va fi redusă de la 0,05% la 0,04% pe zi şi nu se vor mai calcula majorări de întârziere pentru datoriile companiilor dacă acestea au sume de încasat de la stat.
• Printr-o hotărâre, Guvernul a mai decis scăderea limitelor de investiţii şi de creare de noi locuri de muncă pentru companiile care vor să primească ajutoare de stat. Astfel, pentru a se încadra în condiţiile de eligibilitate pentru un ajutor de stat o firmă trebuie să investească minimum 5 mil. euro, faţă de 10 mil. euro în prezent, şi să înfiineţeze cel puţin 50 de locuri de muncă, faţă de 100 de locuri de muncă în prezent. Astfel, Guvernul a extins sfera companiilor care pot beneficia de scheme de ajutor de stat de la cele care investesc între 10 şi 20 mil. euro şi între 20 şi 30 mil. euro (şi care au condiţiile proprii pentru a primi ajutor de stat) şi la cele care investesc 5 mil. euro, adică întreprinderi mijlocii şi mici. Premierul a anunţat că investiţiile între 5-10 mil. euro vor beneficia de compensaţii de 50% din investiţie, Guvernul având pentru acest lucru puse deoparte, în 2010, 65 mil. euro.
• De asemenea, Guvernul a mai decis că persoanele care angajează zilieri vor fi obligate să solicite primăriilor carnete speciale şi să achiziţioneze pentru fiecare astfel de angajat un timbru, reprezentând impozitul de 16% aplicat la venitul acestuia.

PSD propune un impozit pe profit Între 12 Şi 16%

PSD lucrează cu o variantă de taxare a veniturilor în trei trepte, veniturile anuale mai mici de 12.000 de lei urmând să nu fie impozitate, iar veniturile lunare de peste 12.000 lei urmând să fie impozitate cu 35%.

PSD ar putea propune o cotă unică de impozit pe profit, variantele luate în calcul fiind între 12 şi 16%. În ceea ce priveşte impozitarea veniturilor, PSD lucrează în prezent cu o variantă în trei trepte, veniturile lunare sub 1.000 de lei urmând să nu fie impozitate. Veniturile anuale de peste 12.000 lei, dar până la pragul de 48.000 - 50.000 de lei ar urma să fie impozitate cu 15%. Veniturile anuale de peste 50.000 de lei, dar până la 144.000 lei vor fi impozitate cu 25%, iar veniturile anuale peste acest prag (echivalente cu peste 12.000 de lei lunar) vor fi impozitate cu 35%. Revenirea la cota progresivă nu va aduce o echilibrare a bugetului, în condiţiile în care încasările din impozitul pe venit trec puţin de 3% din PIB, fiind cele mai mari în regimul de cotă unică, dar costul cu forţa de muncă ar creşte puternic, a declarat ieri directorul de audit din BNR, Eugen Rădulescu. Mediafax