Guvernatorul BNR se declară pentru ieftinirea creditului, dar nu în orice condiţii

"Nu doar în România, ci peste tot în lume există acest pericol - aplicarea unor soluţii imediate, după colţ, gen depreciaţi cursul de schimb şi ieftiniţi creditul. Altminteri să ştiţi că sunt pentru ieftinirea creditului. Ar trebui să ne gândim de ce nu scade costul creditării şi de ce băncile în continuare oferă rate de dobânzi la depozite cu mult peste rata BNR şi peste ce este în piaţa monetară. În urmă cu doi ani aceiaşi corifei ne explicau că problema este lipsa lichidităţii şi ne invitau să dăm lichiditate. Acum, că există lichiditate în piaţă, au găsit altceva: că nu s-a depreciat cursul de schimb", a spus Isărescu.
El a făcut aceste precizări în contextul în care au apărut unele voci care susţin că prin deprecierea cursului şi prin reducerea dobânzii de politică monetară BNR ar putea să stimuleze economia, care se află în scădere neîntreruptă de mai bine de un an.

BNR a îngheţat din vară dobânda cheie la lei la 6,25% - de departe cea mai mare practicată de băncile centrale din regiune - reac­ţionând astfel la răbufnirea inflaţiei anuale, care a urcat de la 4,4% în iunie, la 7,6% în august, după ce guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%. Relativa stabilitate a cursului alimentează însă din nou apetitul clienţilor - populaţie şi firme - pentru credite în valută, deşi s-a văzut că riscul valutar poate fi usturător.

De la începutul acestui an creditul în valută a revenit pe plus, în timp ce creditul în lei continuă să scadă. În continuare se menţine un diferenţial de dobâdă pentru că băncile au finanţări ieftine în euro de la băncile mamă, în timp ce pe plan local volatilitatea ridicată a dobânzilor pe piaţa interbancară i-a făcut pe bancheri să ezite să ieftinească creditele pentru clienţi, chiar dacă BNR a dat semnalul relaxării politicii monetare.
Dealerii se uită cu rezerve la ratele scăzute de dobândă de pe piaţa interbancară (care s-au stabilizat în ultima lună la 3-5% pe an), având proaspete în memorie episoadele în care BNR a contracarat presiunile pe cursul de schimb, creând secetă de lichidităţi şi ridicând dobânzile la lei.

Ce s-a întâmplat cu creditarea
Banca centrală a încurajat creditul în valută prin reducerea rezervelor minime obligatorii în monedă străină de la 40% la 25%, în timp ce rezervele la lei au scăzut numai de la 20% la 15%, fiind îngheţate din iulie 2009.
În august volumul creditelor în lei a înregistrat o scădere anuală de aproape 9% în termeni reali, declinul accentuându-se în ultimele luni. Astfel, ponderea creditului în moneda naţională în totalul creditului neguvernamental a scăzut la 37,6%, de la peste 40% în urmă cu un an. Se îngustează astfel şi mai mult canalul prin care banca centrală îşi poate transmite în economie deciziile de politică monetară.
În opinia guvernatorului BNR, dacă vrem să avem creştere economică adevărată, este nevoie de investiţii, care să creeze capacităţi de producţie şi să conducă la câştiguri de productivitate.
"Până la deprecierea cursului mai este repartiţia resurselor pe care le are ţara. Dacă le repartizăm în continuare pentru consum, trăind cu iluzia că aşa putem să stimulăm creşterea economică, cred că picăm într-o mare capcană. În primul rând trebuie să alocăm resursele, puţine câte sunt, spre investiţii. Este prima regulă peste care cred că se trece cu o nonşalanţă înspăimântătoare."

Decizia BNR, dominată de prudenţă
La jumătatea săptămânii trecute BNR a decis să menţină dobânda-cheie la 6,25% pe an, în condiţiile în care anticipează că inflaţia anuală va fi de 7,8% la sfârşitul acestui an. Totuşi, aceasta reflectă o creştere a preţurilor din trecut. Pentru toamna lui 2011 BNR vede inflaţia anuală încetinind spre 3%. Aceasta înseamnă că, teoretic, cine ar constitui acum un depozit pe un an, la o dobândă similară cu cea oferită de BNR, va avea un randament în termeni reali (excluzând devalorizarea leului prin creşterea preţurilor) de circa 3%.
"În perioada următoare dobânda este real pozitivă şi mare - 3% - şi tocmai asta este problema", spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
În mod teoretic, dobânda ar trebui calibrată în funcţie de perspectivele privind inflaţia în trimestrele următoare. Pentru a fi considerată stimulativă pentru economie dobânda reală ar trebui să fie cât mai mică sau chiar real negativă.
BNR rămâne însă prudentă faţă de percepţiile publicului, astfel că dobânda sa este calibrată mai mult în funcţie de cifrele actuale de inflaţie, deşi acestea reflectă dinamici din trecut.îî