Cât de relevante sunt topurile internaţionale ale programelor de MBA?
Un studiu realizat recent de profesorii şcolii de afaceri franceze Edhec Business School a ajuns la concluzia că topurile realizate în domeniul educaţiei de business nu sunt întotdeauna relevante, în sensul că unele criterii folosite- precum numărul de apariţii ale şcolilor în publicaţiile de specialitate- nu se leagă de calitatea academică a programelor. Care sunt punctele slabe ale topurilor internaţionale? Cât de mult contează pentru candidaţi clasificările în alegerea programului de studiu? Ce alternative au cei care nu-şi permit să plătească câteva zeci de mii de euro pentru un MBA bine cotat în topuri?
Cu toate acestea, cei care aleg să urmeze programe de MBA sau de
masterat în management în străinătate consultă cu mare atenţie
clasificările internaţionale înainte de a se înscrie la un program,
pentru simplul fapt că nu au foarte multe informaţii despre şcolile
bune şi le văd ca un punct de pornire.
Pe de altă parte, studiul realizat de cercetătorii şcolii de
afaceri Edhec relevă faptul că şcolile încearcă să rămână cât mai
mult timp în clasamente şi că, pentru a corespunde criteriilor de
realizare a acestor topuri, elimină unele elemente inovatoare sau
evită să-şi schimbe strategia, de frică să nu-şi piardă poziţia în
clasament.
"Un clasament nu poate satisface toate nevoile, pentru că el devine
relevant atunci când compară instituţii similare, iar criteriile se
referă mai mult la calitatea predării. În plus, mulţi furnizori de
clasamente ale şcolilor de afaceri nu oferă detalii clare privind
metodologia folosită pentru realizarea topului, indiciu clar al
unei lipse de transparenţă", este de părere Stéphane Gregoir,
profesor de cercetare în cadrul şcolii de afaceri franceze Edhec
Business School.
În opinia sa, există mai mulţi actori cu interese şi aşteptări
diferite atunci când sunt interesaţi de clasamentele celor mai bune
universităţi sau programe de MBA, de exemplu: pe de-o parte,
studenţii şi părinţii sunt interesaţi de gradul de "angajabilitate"
al absolvenţilor, precum şi de recuperarea investiţiei (prin
cifrele care indică creşterile salariale după absolvire), iar pe de
altă parte sunt aşteptările profesorilor - care vor să ştie care
sunt cele mai bune universităţi în care pot să lucreze- sau ale
decanilor, care îşi pot adapta strategia pe termen lung în funcţie
de comparaţia cu competitorii.
"Topurile au devenit mai degrabă indicatori ai reputaţiei unei
şcoli decât ai calităţii. Pentru a avea mai multă relevanţă,
topurile şcolilor de afaceri ar trebui să ia în considerare
backroungul profesional anterior şi gradul de satisfacţie al
absolventului atunci când folosesc indicatorul privind nivelurile
salariale, de exemplu", a adăugat Gregoir. Cu toate acestea,
topurile instituţiilor educaţionale sunt foarte apreciate de către
candidaţi, care le consideră obiective şi le folosesc adesea pentru
selecţia şcolilor la care vor să se înscrie.
A urmărit cel mai bine cotat program în trei
topuri
Lucian Isar, senior executive director în cadrul băncii Bancpost,
membră a grupului elen EFG Eurobank, urmează în prezent cursurile
programului Advanced Managemeny Program în cadrul Harvard Business
School, o şcoală de afaceri aflată pe primele locuri în toate
topurile internaţionale de ani de zile. Absolvent de ASE şi al
Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, el
a urmat şi cursurile programului de Executive MBA în cadrul şcolii
de afaceri Booth a Universităţii din Chicago. De asemenea, Isar mai
are un masterat în finanţe şi matematică la universitatea britanică
Oxford şi două diplome de certificare profesională în risk
management. Cum şi-a ales programele de studiu?
"Criteriile principale de decizie au fost poziţionarea globală şi
ratingul diferitelor axe ale programelor pe care le urmăream în 3
topuri diferite, flexibilitatea programului (să-mi permită să
lucrez şi să cofinanţez programul) şi comunitatea de alumni
influentă în dimensiunile relevante. Am mizat în mare măsură pe
cascada informaţională reprezentată de topuri încercând să aleg de
fiecare dată cel mai bine poziţionat program în mod global la un
număr de 3 publicaţii", a spus Isar.
El a vrut să studieze la o şcoală de afaceri din străinătate
datorită programei de studiu relevante, rigorii academice, tradiţia
şcolilor, dar şi pentru oportunitatea de a "importa" idei din alte
ţări şi care ar putea avea aplicabilitate pe piaţa locală.
A vrut la EMBA la INSEAD, dar l-a făcut la
ASEBUSS
Georgeta Dendrino, managing director al firmei de training
Interact, a vrut să urmeze cursurile unui program de Executive MBA
în cadrul şcolii de afaceri INSEAD, una din cele mai vechi şi bine
cotate şcoli de afaceri în topurile internaţionale, însă, din cauză
că programul era prea scump pentru posibilităţile ei de la acea
vreme, a ales un program livrat pe piaţa locală.
"Am vrut să urmez un program de EMBA ca să-mi structureze mai bine
informaţia, pentru că aveam deja cunoştinţe teoretice şi experienţă
de lucru, dar şi pentru a interacţiona cu alţi manageri, care au
împărtăşit din experienţa lor. Pentru că nu am putut să urmez
programul de la INSEAD, l-am ales pe cel despre care absolvenţii
spuneau că e cel mai bun şi că e bazat mai mult pe studii de caz şi
aplicaţii practice", spune Dendrino, care a absolvit în 2007
programul de EMBA oferit de ASEBUSS, una din cele mai vechi şcoli
de afaceri din România. În prezent, costul programului de EMBA la
INSEAD este de 90.000 de euro, în timp ce programul oferit de
ASEBUSS costă 21.500 de euro.
Cum ajungi mai uşor şef: cu master în management sau cu
MBA?
Unul dintre criteriile care stau la baza realizării topurilor celor
mai bune şcoli de afaceri sau universităţi îl reprezintă evoluţia
în carieră a absolvenţilor la o anumită perioadă de la finalizarea
programului (de regulă, la trei ani). Unul din cele mai "la modă"
programe educaţionale din ultimii ani este masteratul în
management, destinat tinerilor absolvenţi de facultate fără
experienţă de lucru. Spre deosebire de celelalte programe de
masterat, acesta oferă oportunitatea ca, după finalizarea sa,
absolventul să nu intre pe o poziţie de entry-level, ci chiar poate
accede spre o poziţie de middle management în companie.
"Aceste programe reprezintă clar o alternativă pentru tinerii care
nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă şi îi ajută să fie mai
avantajaţi decât restul la absolvire. Dacă se descurcă bine în
perioada de internship din cadrul acestui program, absolventul
poate intra pe o poziţie superioară decât cea de entry-level, poate
chiar în middle management", susţine Bogdan Kochecsh, business
development manager în cadrul Educativa, un grup de ONG-uri cu
activităţi în domeniul educaţional, care oferă servicii de
consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin
serviciul Edmundo.
Daniel Catană, absolvent al unui program de MBA în SUA, este de
părere că, de multe ori, programele de masterat sunt mai apreciate
decât cele de MBA de către angajatorii străini, pentru că sunt mult
mai specializate.
"De obicei, lumea nu ia în considerare aceste programe de masterat,
care sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar şi oferă
o mai bună pregătire pe partea tehnică. În străinătate îţi găseşti
mai uşor un job dacă ai o specializare tehnică", a spus Catană,
care în prezent este consultant în cadrul unei firme de consultanţă
în management.
Cât de credibile sunt topurile în faţa
angajatorilor
Indiferent de cât de bine este cotată o şcoală de afaceri în
topurile internaţionale, angajatorii nu prea apreciază candidaţii
care nu au o experienţă de lucru relevantă în momentul
angajării.
"Nu orice diplomă de MBA este valoroasă, deşi este un instrument de
dezvoltare care oferă o imagine de ansamblu asupra businessului.
Dintre un candidat cu cinci diplome, dar fără experienţă de lucru
şi un candidat cu cinci ani de experienţă, fără atâtea diplome,
sunt convinsă că în 99% din cazuri angajatorii îl aleg pe cel cu
experienţă", susţine Alexandra Urşeanu, business development
manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Hart
Human Resource Consulting.
Ea a mai precizat că este şi în concepţia românilor implementată
ideea de a fi manager, indiferent de experienţa sau de şcoala
absolvită. Specialiştii spun însă că nici înscrierea la un program
de MBA nu este oportună dacă programul este urmat prea
devreme.
"Fără o experienţă de lucru relevantă, cursurile unui program de
MBA înseamnă timp pierdut. Spre deosebire de masteratele în
management, care sunt o pregătire teoretică ce urmează după
finalizara facultăţii, cursurile de MBA trebuie să fie urmate
atunci când îţi doreşti să obţii o poziţie mai bună în interiorul
companiei, când deja ai coordonat echipe", susţine Bianca Ioan,
directorul de marketing al şcolii de afaceri ASEBUSS.
Topul Financial Times
Aflat la cea de-a 12 ediţie
- Eşantion : 156 de şcoli de afaceri şi 8.000 de absolvenţi
- Criterii: salariul obţinut de absolvenţi după trei ani de la absolvire, procentul de studenţi internaţionali din totalul numărului de studenţi, expunerea internaţională în timpul programului de MBA, evoluţia în carieră după absolvire, recomandările absolvenţilor (de la ce şcoli de afaceri şi-ar recruta ei angajaţii), numărul de apariţii în publicaţiile de specialitate ale rezultatelor cercetării realizate în cadrul şcolii de afaceri etc.
- Şcolile participante trebuie să aibă acreditatea AACSB, Equis sau Amba şi să fi desfăşurat cursul de MBA de cel puţin patru ani.
Topul The Economist
Aflat la cea de-a noua ediţie
- Eşantion: 132 de şcoli de afaceri şi peste 18.700 de studenţi şi absolvenţi
- Criterii: numărul de absolvenţi care şi-au găsit de lucru la trei luni după absolvire, rezultatele medii la testele GMAT, evoluţia salariului după absolvire, numărul de ţări în care există o comunitate a absolvenţilor, numărul de ani de experienţă de lucru ai studenţilor.