Cât de relevante sunt topurile internaţionale ale programelor de MBA?

Autor: Adelina Mihai 03.10.2010

Un studiu realizat recent de profesorii şcolii de afaceri franceze Edhec Business School a ajuns la concluzia că topurile realizate în domeniul educaţiei de business nu sunt întotdeauna relevante, în sensul că unele criterii folosite- precum numărul de apariţii ale şcolilor în publicaţiile de specialitate- nu se leagă de calitatea academică a programelor. Care sunt punctele slabe ale topurilor internaţionale? Cât de mult contează pentru candidaţi clasificările în alegerea programului de studiu? Ce alternative au cei care nu-şi permit să plătească câteva zeci de mii de euro pentru un MBA bine cotat în topuri?



Cu toate acestea, cei care aleg să urmeze programe de MBA sau de masterat în management în străi­nătate consultă cu mare aten­ţie clasificările internaţionale înainte de a se înscrie la un program, pentru simplul fapt că nu au foarte multe informaţii despre şcolile bune şi le văd ca un punct de pornire.
Pe de altă parte, studiul realizat de cerce­tătorii şcolii de afaceri Edhec relevă faptul că şcolile încearcă să rămână cât mai mult timp în clasamente şi că, pentru a corespunde criteriilor de realizare a acestor topuri, elimină unele elemente inovatoare sau evită să-şi schimbe strategia, de frică să nu-şi piardă poziţia în clasament.

"Un clasament nu poate satisface toate nevoile, pentru că el devine relevant atunci când compară instituţii similare, iar criteriile se referă mai mult la calitatea predării. În plus, mulţi furnizori de clasamente ale şcolilor de afaceri nu oferă detalii clare privind metodologia folosită pentru realizarea topului, indiciu clar al unei lipse de transparenţă", este de părere Stéphane Gregoir, profesor de cercetare în cadrul şcolii de afaceri franceze Edhec Business School.

În opinia sa, există mai mulţi actori cu interese şi aşteptări diferite atunci când sunt interesaţi de clasamentele celor mai bune universităţi sau programe de MBA, de exemplu: pe de-o parte, studenţii şi părinţii sunt interesaţi de gradul de "angajabilitate" al absolvenţilor, precum şi de recuperarea investiţiei (prin cifrele care indică creşterile salariale după absolvire), iar pe de altă parte sunt aşteptările profesorilor - care vor să ştie care sunt cele mai bune universităţi în care pot să lucreze- sau ale decanilor, care îşi pot adapta strategia pe termen lung în funcţie de comparaţia cu competitorii.
"Topurile au devenit mai degrabă indicatori ai reputaţiei unei şcoli decât ai calităţii. Pentru a avea mai multă relevanţă, topurile şcolilor de afaceri ar trebui să ia în considerare backroungul profesional anterior şi gradul de satisfacţie al absolventului atunci când folosesc indicatorul privind nivelurile salariale, de exemplu", a adăugat Gregoir. Cu toate acestea, topurile instituţiilor educaţionale sunt foarte apreciate de către candidaţi, care le consideră obiective şi le folosesc adesea pentru selecţia şcolilor la care vor să se înscrie.

A urmărit cel mai bine cotat program în trei topuri
Lucian Isar, senior executive director în cadrul băncii Bancpost, membră a grupului elen EFG Eurobank, urmează în prezent cursurile programului Advanced Managemeny Program în cadrul Harvard Business School, o şcoală de afaceri aflată pe primele locuri în toate topurile internaţionale de ani de zile. Absolvent de ASE şi al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, el a urmat şi cursurile programului de Executive MBA în cadrul şcolii de afaceri Booth a Universităţii din Chicago. De asemenea, Isar mai are un masterat în finanţe şi matematică la universitatea britanică Oxford şi două diplome de certificare profesională în risk management. Cum şi-a ales programele de studiu?
"Criteriile principale de decizie au fost poziţionarea globală şi ratingul diferitelor axe ale programelor pe care le urmăream în 3 topuri diferite, flexibilitatea programului (să-mi permită să lucrez şi să cofinanţez programul) şi comunitatea de alumni influentă în dimensiunile relevante. Am mizat în mare măsură pe cascada informaţională reprezentată de topuri încercând să aleg de fiecare dată cel mai bine poziţionat program în mod global la un număr de 3 publicaţii", a spus Isar.
El a vrut să studieze la o şcoală de afaceri din străinătate datorită programei de studiu relevante, rigorii academice, tradiţia şcolilor, dar şi pentru oportunitatea de a "importa" idei din alte ţări şi care ar putea avea aplicabilitate pe piaţa locală.

A vrut la EMBA la INSEAD, dar l-a făcut la ASEBUSS
Georgeta Dendrino, managing director al firmei de training Interact, a vrut să urmeze cursurile unui program de Executive MBA în cadrul şcolii de afaceri INSEAD, una din cele mai vechi şi bine cotate şcoli de afaceri în topurile internaţionale, însă, din cauză că programul era prea scump pentru posibilităţile ei de la acea vreme, a ales un program livrat pe piaţa locală.
"Am vrut să urmez un program de EMBA ca să-mi structureze mai bine informaţia, pentru că aveam deja cunoştinţe teoretice şi experienţă de lucru, dar şi pentru a interacţiona cu alţi manageri, care au împărtăşit din experienţa lor. Pentru că nu am putut să urmez programul de la INSEAD, l-am ales pe cel despre care absolvenţii spuneau că e cel mai bun şi că e bazat mai mult pe studii de caz şi aplicaţii practice", spune Dendrino, care a absolvit în 2007 programul de EMBA oferit de ASEBUSS, una din cele mai vechi şcoli de afaceri din România. În prezent, costul programului de EMBA la INSEAD este de 90.000 de euro, în timp ce programul oferit de ASEBUSS costă 21.500 de euro.

Cum ajungi mai uşor şef: cu master în management sau cu MBA?
Unul dintre criteriile care stau la baza realizării topurilor celor mai bune şcoli de afaceri sau universităţi îl reprezintă evoluţia în carieră a absolvenţilor la o anumită perioadă de la finalizarea programului (de regulă, la trei ani). Unul din cele mai "la modă" programe educaţionale din ultimii ani este masteratul în management, destinat tinerilor absolvenţi de facultate fără experienţă de lucru. Spre deosebire de celelalte programe de masterat, acesta oferă oportunitatea ca, după finalizarea sa, absolventul să nu intre pe o poziţie de entry-level, ci chiar poate accede spre o poziţie de middle management în companie.
"Aceste programe reprezintă clar o alternativă pentru tinerii care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă şi îi ajută să fie mai avantajaţi decât restul la absolvire. Dacă se descurcă bine în perioada de internship din cadrul acestui program, absolventul poate intra pe o poziţie superioară decât cea de entry-level, poate chiar în middle management", susţine Bogdan Kochecsh, business development manager în cadrul Educativa, un grup de ONG-uri cu activităţi în domeniul educaţional, care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin serviciul Edmundo.
Daniel Catană, absolvent al unui program de MBA în SUA, este de părere că, de multe ori, programele de masterat sunt mai apreciate decât cele de MBA de către angajatorii străini, pentru că sunt mult mai specializate.
"De obicei, lumea nu ia în considerare aceste programe de masterat, care sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar şi oferă o mai bună pregătire pe partea tehnică. În străinătate îţi găseşti mai uşor un job dacă ai o specializare tehnică", a spus Catană, care în prezent este consultant în cadrul unei firme de consultanţă în management.

Cât de credibile sunt topurile în faţa angajatorilor
Indiferent de cât de bine este cotată o şcoală de afaceri în topurile internaţionale, angajatorii nu prea apreciază candidaţii care nu au o experienţă de lucru relevantă în momentul angajării.
"Nu orice diplomă de MBA este valoroasă, deşi este un instrument de dezvoltare care oferă o imagine de ansamblu asupra businessului. Dintre un candidat cu cinci diplome, dar fără experienţă de lucru şi un candidat cu cinci ani de experienţă, fără atâtea diplome, sunt convinsă că în 99% din cazuri angajatorii îl aleg pe cel cu experienţă", susţine Alexandra Urşeanu, business development manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Hart Human Resource Consulting.
Ea a mai precizat că este şi în concepţia românilor implementată ideea de a fi manager, indiferent de experienţa sau de şcoala absolvită. Specialiştii spun însă că nici înscrierea la un program de MBA nu este oportună dacă programul este urmat prea devreme.
"Fără o experienţă de lucru relevantă, cursu­rile unui program de MBA înseamnă timp pierdut. Spre deosebire de masteratele în management, care sunt o pregătire teoretică ce urmează după finalizara facultăţii, cursurile de MBA trebuie să fie urmate atunci când îţi doreşti să obţii o poziţie mai bună în interiorul companiei, când deja ai coordonat echipe", susţine Bianca Ioan, directorul de marketing al şcolii de afaceri ASEBUSS.


Topul Financial Times

Aflat la cea de-a 12 ediţie

Topul The Economist
Aflat la cea de-a noua ediţie