Plătim de trei ori mai puţin pentru gazele ruseşti pe fondul crizei. Mai scade factura cu Arad-Szeged?

În 2008, valoarea facturii pe care firmele din România a virat-o în conturile celor doi intermediari care aduc pe piaţa locală gaze ruseşti a fost de 2,27 miliarde de dolari.
Scăderea consumului de gaze pe fondul crizei şi prăbuşirea preţului la petrol au făcut ca în 2009, "nota de plată" către Gazprom să ajungă însă numai la 677 de milioane de dolari, de peste trei ori mai mică. Datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2008 media de preţ pe importurile de gaze era de circa 454,8 de dolari pe mia de metri cubi pentru ca în 2009 preţul gazelor să coboare la 356,5 de dolari pe mia de metri cubi, iar la jumătatea acestui an să fie de 347 de dolari pe mia de metri cubi.
Luând în calcul rapoartele ANRE, în primul semestru al acestui an, plăţile pentru gazele cumpărate de la Gazprom au ajuns la 451,1 mil. dolari cu un minim în ceea ce priveşte gazele importate în luna iunie, procentul în consumul final fiind de numai 9,2%.

Gazprom: No comment
"Nu putem comenta asupra niciunui preţ concret, în contextul în care clauzele contractuale sunt informaţii comerciale. Dar în niciun caz nu este corect să compari niveluri de preţ diferite la momente diferite, în contextul în care fiecare ţară are o formulă diferită de preţ care este legată de mai multe produse petroliere şi reprezintă astfel caracteristicile unei anumite pieţe şi cererea locală de combustibili", au răspuns oficialii Gazprom la întrebarea privind diferenţele dintre preţul pe care îl dă România pe gaze sau cel pe care îl plătesc bulgarii, ungurii sau germanii.
Potrivit însă puţinelor date care există pe Bursa de gaze de la Viena, anul trecut se puteau cumpăra gaze de pe această platformă de tranzacţionare cu circa 200 de dolari pe mia de metri cubi, cu peste 40% mai puţin faţă de preţul pe care companiile locale îl plăteau pentru gazul rusesc, care este adus numai prin doi intermediari agreaţi de Gazprom. Aceştia vând mai departe gazele către companiile locale sau chiar către alţi intermediari, mărind astfel lanţul de interpuşi între producător şi consumator.

Efectul Arad - Szeged
Dincolo de criză, ar mai putea exista un factor care pe viitor să ducă la scăderea cantităţilor de gaze importate din Rusia şi anume intrarea în funcţiune a conductei Arad -Szeged care leagă prin 100 km de ţeavă sistemul de transport al gazelor din România cu cel din Ungaria şi deci cu pieţele vestice.
Prin această conductă deja au fost importate primele cantităţi de gaze de către Petrom şi tot datorită intrării ei în operare de anul viitor Romgaz a declarat că ar putea aduce gaze de la Bursa din Viena.

"Chiar dacă vine din Est sau din Vest gazul este, cel mai probabil, tot din Rusia şi are acelaşi preţ din simplul motiv că are aceeaşi sursă. În cazul unei crize prin care alimentarea cu gaze ruseşti s-ar opri din nou, conducta Arad-Szeged nu va rezolva problema", spune însă Yvonnick David, directorul general al GDF SUEZ Energy România, fostul Distrigaz Sud.
Specialiştii din piaţă îl contrazic totuşi. "Este foarte greu de stabilit sursa gazelor care vin prin Arad - Szeged, dar cu siguranţă acestea nu vor fi tot numai din Rusia. Nu este exclus ca prin această conductă să curgă şi gaze ruseşti, dar asta nu înseamnă că nu vor veni şi gaze norvegiene sau din alte surse. Mai mult, gazele care vin prin această conductă sunt vândute de traderi sau de companii din ţări care au o altă relaţie cu Rusia în comparaţie cu cea pe care o are România. Rusia îşi permitea până acum să vândă gazul scump aici pentru că nu exista nicio altă alternativă, iar importurile noastre sunt relativ mici", explică specialiştii din piaţă. Conducta Arad-Szeged nu a fost încă inaugurată oficial, dar mai multe companii au rezervat deja capacităţi de import, precum OMV Petrom, E.ON Gaz România, GDF Suez Energy România şi MOL Energy Trade.