FMI: România are nevoie de 38 mld. euro la anul

Aproape 19 mld. euro vor fi necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt scadente, din care 9,6 mld. euro în contul băncilor şi numai 3,9 mld. euro în contul statului. La acestea se vor adăuga datorii pe termen mediu şi lung de 10,8 mld. euro care ajung la maturitate anul viitor. Pe acest segment, companiile vor avea cel mai mult de plătit/refinanţat, adică 5,2 mld. euro, urmate de bănci cu 4,7 mld. euro, în timp ce statul va avea nevoie de 0,9 mld. euro.

Pe lângă toate acestea, FMI estimează un necesar de finanţare a deficitului de cont curent de aproape 7 mld. euro. De asemenea, România va avea de acoperit ieşiri nete de capital aproximate la 1,6 mld. euro, incluzând investiţii în acţiuni, derivative sau alte instrumente.
"38 mld. euro nu este mult. Nu mă îngrijorează datoria privată care este realizată prin intermediul băncilor şi al companiilor care finanţează sucursalele locale. Îşi mută banii după cum există necesităţi. Nu este îngrijorătoare chiar dacă este pe termen scurt. Motivele de îngrijorare sunt legate strict de datoria publică, a cărei viteză de majorare este în creştere, iar veniturile bugetare nu pot să crească atât de repede în condiţiile în care economia bate pasul pe loc. Pentru 2011 se estimează o creştere a economiei de circa 1%. Rămâne un semn de întrebare legat de finanţarea datoriei publice în 2011", comentează analistul financiar Aurelian Dochia. La capitolul surse de finanţare, FMI ia în calcul intrări din investiţii străine directe de 5,4 mld. euro şi fluxuri de capital, inclusiv de la UE, de numai 0,4 mld. euro.

De asemenea, ar urma să fie refinanţate datoriile pe termen scurt de 18,6 mld. euro şi vor fi contractate datorii pe termen mediu şi lung de 12,4 mld. euro, din care 6,8 mld. euro în contul băncilor. Din programul de finanţare externă cu FMI, UE şi Banca Mondială, România ar trebui să mai încaseze anul viitor 1,5 mld. euro.
Experţii FMI avertizează că va fi nevoie de un management atent pentru asigurarea finanţării "line" a deficitului bugetar în contextul în care marja de dobândă legată de riscul de ţară rămâne ridicată.

Fondul estimează că Finanţele vor putea să-şi refacă rezervele de lichiditate consumate în ultimele luni în războiul dobânzilor cu băncile locale pe seama banilor de la UE şi a programului de finanţare externă care ar urma să fie lansat în această toamnă cu un plafon de 7 mld. euro pe trei ani. Potrivit raportului, Ministerul Finanţelor va lansa titluri pe cinci ani în cadrul acestui program.
Fiind finanţatorul cu cea mai mare expunere pe România, FMI se aşteaptă ca România să aibă o capacitate solidă de a-i da banii înapoi. Anul viitor, împrumuturile luate de România de la FMI vor ajunge să reprezinte un vârf de aproape 34% din rezervele valutare. În 2013-2014 plăţile scadente vor reprezenta 12,8-14,1% din rezerve, nivel considerat "gestionabil".