Românii dau 72% din bani pe consum şi numai 2% pe investiţii

Românii cheltuiesc cei mai mulţi banii pentru consum, în principal pe produsele alimentare şi bău­turi nealcoolice, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai, iar salariile sunt cea mai importantă sursă de venituri, reprezentând mai mult de jumătate din resurse.

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au scăzut uşor în al doilea trimestru al anului faţă de primele trei luni, de la 2.342 de lei la 2.337 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Şi la nivelul cheltuielile medii lunare tendinţa a fost uşor descendentă, nivelul coborând de la 2.071 la 2.051 de lei, reprezentând 87,5% din veniturile totale.
"Structura cheltuielilor populaţiei relevă nivelul scăzut de trai din România, deoarece o parte semnificativă a venitului populaţiei este orientat către consum (87,5%). Totuşi se observă o diminuare a acestor cheltuieli cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu acelaşi trimestru din 2009, pe fondul unei uşoare modifi­cări a comportamentului populaţiei spre economisire", a comentat Melania Hăncilă, eco­nomis­tul-şef al Volksbank. Ea a explicat că populaţia şi-a redus cheltuielile cu bunurile ali­­­mentare (-0,5 puncte procentuale), precum şi pe cele cu îmbrăcămintea şi încălţămintea (-1 punct procentual) comparativ cu T2 2009, pe fondul crizei economice, în timp ce cheltuielile cu bunurile alcoolice şi tutun au crescut cu 0,7 puncte datorită majorării accizelor. De asemenea, cheltuielile cu locuinţa şi transportul au crescut cu 0,9%, respectiv 0,7%, din cauza majorării tarifelor la utilităţi şi combustibili.
Cheltuielile pentru consum au cea mai mare pondere, de 72,1% din cheltuielile totale. Pe poziţia secundă se plasează cheltuielile pentru impozite şi taxe, cu 16,3% din total, în timp ce sumele alocate pentru investiţii au cea mai mică pondere, de 1,8%.

În contextul creşterii TVA şi al reducerii salariilor bugetarilor cu 25% este posibil ca ponderea alimentelor în cheltuielile unei gospodării să rămână constantă, pentru că primele tăiate de pe lista de cumpărături ar putea fi produsele pentru dotarea sau întreţinerea locuinţei şi hainele sau încălţămintea. Prin tăierea salariilor bugetarilor statul scoate circa un miliard de euro din consum.
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în aprilie-iunie 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor, aceasta fiind una dintre cele mai mari ponderi la nivel european, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai al românilor.
Pe de altă parte, cheltuielile realizate pentru sănătate şi cele pentru educaţie au înregistrat un nivel scăzut, de 4,9% şi respectiv 0,8% din cheltuielile de consum.
O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli, de 19,3%, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (15,4%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Veniturile medii lunare pe persoană în trimestrul al doilea s-au situat la 806 lei, iar cheltuielile la 705 lei. Valorile sunt comparabile cu cele din trimestrul al doilea al anului trecut. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri în al doilea trimestru din acest an, reprezentând 50,7%. Nivelul este în creştere cu 1,6% faţă de primele trei luni ale anului, dar în scădere cu acelaşi procent faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.
La formarea veniturilor totale din al doilea trimestru au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,6%, veniturile din agricultură - 3,3%, veniturile din activităţi neagricole independente - 2,9% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei - 1,8%.
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.