Cum se pregătesc investitorii străini pentru încă un an de criză pe Bursă

Suedezii de la East Capital şi olandezii de la Middle Europe Investments (MEI) sunt cei mai importanţi investitori instituţionali de la bursa din Bucureşti, prin fondurile de investiţii pe care le administrează. Ambii investitori au pierdut zeci de milioane de euro pe piaţa locală de la declanşarea crizei, şi deşi sunt de părere că "ce a fost mai greu nu a trecut încă pentru România", adoptă strategii diferite pentru investiţiile locale.

East Capital, cu active nete în gestiune de 4,2 mld. euro şi cu plasamente de circa 33 milioane de euro pe bursa din Bucureşti, se pregăteşte să profite de scăderile anormale ale activelor din regiunea Europei de Est prin lansarea celui de-al doilea fond de "chilipiruri" din portofoliu. Fondul Special Opportunities II va investi în companiile din Rusia şi Balcani. Primul fond a obţinut un randament de 38% în dolari de la lansarea în vara anului trecut şi până în prezent, cea mai mare investiţie din portofoliu fiind acţiunile Fondului Proprietatea.
"Volatilitatea şi criza de capital sunt în avantajul nostru şi ne permit să facem investiţii similiare celor realizate imediat după criza din 2008. Prezenţa şi experienţa locală ne vor permite să capitalizăm aceste oportunităţi înainte ca condiţiile de piaţă să redevină nor­male", a spus Peter Elam Hak­ansson, preşedintele companiei East Capital.

Bursa de la Bucureşti - volatilă şi "subţire" pentru investitorii străini
Pe de altă parte, compania olandeză Middle Europe Investments, care prin fondul Roemenie & Bulgarije Fund (RBF) deţine plasamente locale de circa 13 milioane de euro, se aşteaptă ca investitorii străini să fie tot mai prudenţi faţă de piaţa locală de capital, din cauza dezechilibrelor din economie.
"Piaţa românească de capital este prea subţire pentru a atrage marii investitori orientaţi spre plasamente pe termen scurt, iar cei orientaţi spre plasamente pe termene medii şi lungi au o semnificativă apatie la risc. Senti­men­tul investitorilor străini faţă de România ar putea fi descris prin "prudenţă", o atenţie deosebită fiind acordată stării de sănătate a economiei şi sub/supra eva­luării anumitor companii cauzate de volatilitatea în exces", consideră Peter Mars, director de investiţii la compania olandeză de Middle Europe Invest­ments (MEI).

Dezechilibrele macro pun investitorii pe gânduri
Despre dezechilibrele din econo­mie şi impactul lor asupra pieţei de capital vorbeşte şi Christian Tegllund Blaab­jerg, market strategist la banca inter­na­ţională de investiţii Saxo Bank.
"Bursa de la Bucureşti va continua să înregistreze un grad ridicat de volatilitate în lunile rămase până la finele anului, având în vedere că şi marile pieţele din Europa vor fi afectate de volatilitate. Investitorii străini vor deveni tot mai precauţi pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, pentru că perspectivele privind evoluţia marilor economii europene în 2011 sunt încă sumbre. Sentimentul este că pieţele aşteaptă anumite semne pentru a lua o direcţie", a spus el.
Cu sediul central în Danemarca, Saxo Bank este o banca internaţională de investiţii specializată în servicii online de trading şi investiţii pe pieţele financiare.
La nivel european, Saxo Bank este unul dintre cei mai mari intermediari pe piaţa valutelor (Forex), pe cea a mărfu­ri­lor, de acţiuni şi a instrumentelor de­rivate, oferind platforme proprii de tran­zacţionare online.
Pe piata locala, Saxo Bank este prezentă prin inter­me­diul platformelor de tranzacţionare online şi servicii de consultanţă.

Au rămas SIF-urile fără combustibil?
Din cele peste câteva zeci de companii listate, acţiunile celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) au atras cu precădere atenţia investi­torilor străini, fiind nelipiste din por­tofoliile acesora. La finele lunii iunie, o treime din plasamentele locale ale fondurilor East Capital erau făcute în acţiunile SIF-urilor, în timp ce fondul olandez RBF avea investiţii de
2,2 milioane de euro în acţiunile a patru dintre SIF-uri.
"Actualele discounturi ale cotaţiilor SIF-urilor sunt capabile să alimenteze o evoluţie pozitivă chiar şi în cadrul unei evoluţii negative a pieţei, în timp ce indicatorii buni de solvabilitate ai băncilor vor oferi încredere investito­rilor pe termen lung", a explicat Mars de la MEI.
Pe de altă parte, analistul Saxo Bank este de părere că acţiunile SIF-urilor nu mai au potenţial de creştere.
"Cred că acţiunile SIF-urilor vor rămâne fără combustibil. Zilele credi­telor ieftine în valută s-au terminat, în con­diţiile în care riscurile asociate expunerii pe valute străine sunt prea mari", a adăugat Christian Tegllund Blaab­jerg.

De ce se tem investitorii străini
Evoluţia deficitului bugetar, pon­de­rea datoriei publice în Produsul Intern Brut alături de instabilitatea politică sunt principalele temeri ale investi­to­rilor străini cu expunere pe piaţa locală.
"Cât de sustenabil este deficitul bugetar şi ponderea datoriei publice în Pro­dusul Intern Brut sunt principalele noastre temeri, dar şi priorităţi pentru gu­vernanţii locali. Pieţele internaţionale judecă România într-un context global şi apoi regional, dar dacă anumiţi indi­ca­tori macroeconomici sau alte ştiri iau prin surprindere (de obicei negativ), pieţele internaţionale tratează dife­renţiat România", a explicat Peter Mars.

Mai expus instabilităţii politice decât piaţa de capital este cursul valutar, analistul Saxo Bank estimând un nivel al cursului de 4,33 lei pentru un euro la finele anului.
"Unul dintre efectele care derivă din situaţia instabilă de la nivel politic este faptul că acordul cu Fondul Monetar Internaţional ar putea ieşi din parametri, iar acest fapt va duce Ro­mânia într-o situaţie financiară greu de apreciat. În acest caz, costurile de fi­nan­ţare ar fi mult mai ridicate", a spus el.
El estimează o scădere economică de 1,9% în acest an, pentru ca începând de anul viitor economia să revină pe creş­tere.
"Ne aşteptăm ca la finalul acestui an eco­nomia României să înregistreze o contracţie de 1,9%, iar pentru anul viitor ne aşteptăm la o evoluţie marginală po­zi­tivă de 0,8%, dar sub tendinţa ge­ne­rală. Această creştere va fi susţinută în prin­cipal de cererea de pe piaţa internă. Ne aşteptăm de asemenea ca zona euro să afişeze o creştere modestă în 2011", a con­chis analistul băncii daneze de investiţii.