Speculatorii şi-au găsit o nouă jucărie: certificatele Turbo de pe Bursă
Produsele structurate destinate investitorilor cu profil ridicat de risc listate în iulie de Erste Bank pe bursa de la Bucureşti au atras un interes ridicat din partea investitorilor, în doar trei luni de la lansare realizându-se tranzacţii cu acestea în valoare de peste 14 mil. lei (3,3 mil. euro).
Jumătate din tranzacţii s-au realizat pe un singur instrument,
respectiv Dax Turbo Short (EBDAXTS1), care permite
investitorilor să profite de pe urma scăderii indicelui german
DAX.
Puţini brokeri credeau că aceste instrumente îşi vor găsi
cumpărători pe piaţa locală, din cauza gradului ridicat de
complexitate, în special în cazul certificatelor turbo, însă
apatia de pe piaţa acţiunilor i-a determinat pe speculatori să
le încerce. Deşi Bursa este dominată de speculatori, pe piaţa de
la Bucureşti nu se găsesc încă instrumente autohtone specifice
speculatorilor, precum tranzacţiile de vânzare în lipsă
denumite şi tranzacţii short, care dau posibilitatea
investitorilor de a câştiga şi când piaţa scade.
Raiffeisen, care şi-a lansat propriile certificate pe Bursă la
mijlocul lunii august, nu a reuşit să atragă un interes la fel de
mare, din cauză că a listat doar certificate de tip index (care
au o evoluţie similară cu cea a activului suport), considerând
că cele turbo sunt prea complexe pentru investitorii locali.
Principiul de funcţionare al certificatelor turbo este însă destul
de simplu: când activul suport (de exemplu indicele DAX) scade,
preţul certificatelor turbo short creşte, iar preţul certificatelor
turbo long scade.
Când activul suport creşte, certificatele short scad şi cele long
cresc. Formula de calcul al preţului certificatelor turbo
include şi un coeficient de levier, care dă posibilitatea
obţinerii unor câştiguri sau pierderi de câteva ori mai mari decât
variaţia zilnică a indicelui suport, care în cazul contractelor pe
DAX este chiar indicele german.
Spre exemplu, certificatele Turbo care mizează pe scăderea
indicelui DAX au înregistrat luni o creştere de 16,8%, pe o
scădere a indicelui DAX de 1,24%, în timp ce acţiunile SIF
Oltenia (SIF5), care sunt cele mai lichide, dar şi printre cele
mai volatile de pe Bursă au pierdut 0,7%.
"Există o diferenţă şi între certificatele Turbo şi cele Index,
primele fiind mai căutate pentru că existând levier se pot face
profituri intraday. Se poate spune că investitorii se îndreaptă mai
mult spre produsele de trading decât spre cele de investiţii",
spune Răzvan Furtună, şeful pe vânzări de retail din cadrul
departamentului pieţe de capital al BCR. Pentru că efectul de
levier pe care îl au certificatele Turbo ale Erste variază în
timp în funcţie de evoluţia preţului certificatului în piaţă, în
acest moment investitorii pot obţine câştiguri sau pot pierde de
până la două ori mai mult din variaţia indicilor decât la lansarea
lor, făcându-le şi mai atractive pentru speculatori.
"În momentul în care le-am lansat, certificatele Turbo aveau un
levier de 5 ceea ce însemna că poţi să câştigi de cinci ori mai
mult decât pe certificatele Index. Levierul nu este fix şi pe
indicele DAX Short a ajuns în acest moment la 9,8. Certificatele au
fost tranzacţionate pe ideea de corecţii. Deja pe piaţa aurului se
vorbeşte de o bulă speculativă. Nu sunt de aceeaşi părere", a
precizat Furtună.
Certificatul Turbo Short introdus de Erste suplineşte însă şi lipsa
instrumentelor de vânzare în lipsă de la Bucureşti, acestea
oferind posibilitatea speculatorilor să mizeze pe scăderea pieţei,
beneficiind totodată de cotaţii ferme din partea Erste Bank, care
joacă rol de market-maker pe certificatele introduse la
Bursă.
"Noi am introdus aceste certificate pe Bursă cu gândul să atragem
noi investitori pe piaţă, nu ca să înlocuiască lipsa tranzacţiilor
short. Sperăm să dublăm valoarea tranzacţiilor cu certificate până
anul viitor", spune Răzvan Furtună.