Speculatorii şi-au găsit o nouă jucărie: certificatele Turbo de pe Bursă

Autor: Adrian Cojocar 05.10.2010

Produsele structurate destinate investitorilor cu profil ridicat de risc listate în iulie de Erste Bank pe bursa de la Bucureşti au atras un interes ridicat din partea investitorilor, în doar trei luni de la lansare realizându-se tranzacţii cu acestea în valoare de peste 14 mil. lei (3,3 mil. euro).



Jumătate din tranzacţii s-au rea­li­zat pe un singur instrument, res­pectiv Dax Turbo Short (EBDAXTS1), care permite in­ves­ti­torilor să profite de pe urma scă­derii indicelui german DAX.
Puţini brokeri credeau că aceste instru­mente îşi vor găsi cumpărători pe piaţa locală, din cauza gradului ridicat de complexitate, în special în cazul cer­ti­fi­catelor turbo, însă apa­tia de pe piaţa acţiu­nilor i-a determinat pe spe­cu­latori să le încerce. Deşi Bursa este do­mi­nată de speculatori, pe piaţa de la Bucureşti nu se găsesc încă instru­mente autoh­tone spe­cifice specula­torilor, pre­cum tran­zacţiile de vân­zare în lipsă denu­mite şi tran­zacţii short, care dau posibi­litatea in­vesti­torilor de a câştiga şi când piaţa scade.

Raiffeisen, care şi-a lansat propriile certificate pe Bursă la mijlocul lunii august, nu a reuşit să atragă un interes la fel de mare, din cauză că a listat doar cer­ti­ficate de tip index (care au o evolu­ţie si­mi­lară cu cea a activului suport), considerând că cele turbo sunt prea complexe pentru investitorii locali. Principiul de funcţionare al certi­ficatelor turbo este însă destul de simplu: când activul suport (de exemplu indicele DAX) scade, preţul certificatelor turbo short creşte, iar preţul certificatelor turbo long scade.
Când activul suport creşte, certi­ficatele short scad şi cele long cresc. For­mula de calcul al preţului certifi­ca­telor turbo include şi un coeficient de le­vier, care dă posibilitatea obţinerii unor câşti­guri sau pierderi de câteva ori mai mari decât variaţia zilnică a indicelui suport, care în cazul con­tractelor pe DAX este chiar indicele ger­man.
Spre exemplu, certi­ficatele Turbo care mi­zează pe scăderea indi­celui DAX au înre­gis­trat luni o creştere de 16,8%, pe o scădere a in­di­celui DAX de 1,24%, în timp ce ac­ţi­u­nile SIF Oltenia (SIF5), care sunt cele mai lichi­de, dar şi printre cele mai volatile de pe Bursă au pierdut 0,7%.

"Există o diferenţă şi între certi­ficatele Turbo şi cele Index, primele fiind mai căutate pentru că existând levier se pot face profituri intraday. Se poate spune că investitorii se îndreaptă mai mult spre produsele de trading decât spre cele de investiţii", spune Răzvan Furtună, şeful pe vânzări de retail din cadrul departa­men­tului pieţe de capital al BCR. Pentru că efectul de levier pe care îl au certi­fi­catele Turbo ale Erste variază în timp în funcţie de evoluţia preţului certifi­ca­tu­lui în piaţă, în acest moment in­vestitorii pot obţine câştiguri sau pot pierde de până la două ori mai mult din variaţia indicilor decât la lansarea lor, făcându-le şi mai atractive pentru speculatori.
"În momentul în care le-am lansat, certificatele Turbo aveau un levier de 5 ceea ce însemna că poţi să câştigi de cinci ori mai mult decât pe certificatele Index. Levierul nu este fix şi pe indicele DAX Short a ajuns în acest moment la 9,8. Certificatele au fost tranzacţionate pe ideea de corecţii. Deja pe piaţa aurului se vorbeşte de o bulă specu­lativă. Nu sunt de aceeaşi părere", a precizat Furtună.

Certificatul Turbo Short introdus de Erste suplineşte însă şi lipsa instru­mentelor de vânzare în lipsă de la Bucureşti, acestea oferind posibilitatea speculatorilor să mizeze pe scăderea pieţei, beneficiind totodată de cotaţii ferme din partea Erste Bank, care joacă rol de market-maker pe certificatele introduse la Bursă.
"Noi am introdus aceste certificate pe Bursă cu gândul să atragem noi investitori pe piaţă, nu ca să înlocuiască lipsa tranzacţiilor short. Sperăm să dublăm valoarea tranzacţiilor cu certi­ficate până anul viitor", spune Răzvan Furtună.