Isărescu: Cursul nu este ţinut artificial. Patriciu: Cursul real este de 4,7-4,8 lei/euro

Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat ieri că BNR intervine pentru a corecta fluctuaţiile prea ample de curs care ar face rău economiei, dar afirmă că euro nu este menţinut artificial la nivelul de 4,2 lei. În acelaşi timp, omul de afaceri Dinu Patriciu spunea că, în acest moment, cursul real ar trebui să fie de 4,7-4,8 lei pentru un euro şi că BNR greşeşte ţinând artificial euro mai jos.
În şase ani leul s-a depreciat cu numai 3% faţă de euro, în timp ce inflaţia a fost de 42%.

Deprecierea cursului este văzută ca o soluţie pentru stimularea exporturilor şi redresarea economiei de către oamenii de afaceri, iar poziţia lor este susţinută şi de actuala înfruntare dintre Statele Unite ale Americii şi China, care se luptă pentru
a-şi slăbi monedele. "Cursul real de schimb din acest moment este de peste 4,7-4,8 lei pe euro. Faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial cursul la nivelul actual este greşit", a declarat ieri Dinu Patriciu.

Argumentul lui Patriciu a fost că un curs de schimb "real" ar fi impulsionat exporturile, omul de afaceri susţinând şi faptul că dolarul este o monedă mai importantă decât euro pentru afacerile româneşti. "Nu se cumpără nimic în euro. Toate mate­riile prime le cumpărăm în dolari", a afirmat el. Încă de la începutul crizei, în toamna lui 2008, Patriciu a susţinut o depreciere a leului, el vorbind la un moment dat şi de un curs de 5 lei pentru un euro.
De partea cealaltă, guvernatorul Isărescu spune că problemele economiei româneşti sunt mult mai adânci şi ţin de lipsa reformelor structurale, iar deprecierea cursului este o idee "simplistă". El respinge astfel şi comparaţia cu modelul polonez, unde banca centrală a acceptat la sfârşitul lui 2008 o depreciere şoc a zlotului, pentru a menţine dobânzile scăzute la creditele în monedă locală. BNR a adoptat o politică opusă: a controlat deprecierea cursului cu preţul unor dobânzi mari la leu.
În final, Polonia a reuşit să evite recesiunea, fiind singura economie din regiune care a rămas pe plus. Economia românească a scăzut cu 7,1% anul trecut şi cu 1,5% în primul semestru din 2010.

"A formula idei că «Polonia a depreciat zlotul...» este de o simplitate ziaristică. În Polonia s-au făcut reforme structurale. Ei au avut un câştig din fondurile europene", a spus Isărescu.
Guvernatorul a vorbit ieri şi despre răspunderea băncii centrale în asigurarea stabilităţii financiare, respectiv menţinerea sănătăţii băncilor. Din cauză că două treimi din creditele populaţiei şi firmelor sunt în euro, un şoc pe curs ar afecta băncile, prin depreciere calităţii portofoliilor de credite.
Şi bancherul Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank, admite că euroizarea ţine captivă întreaga ţară şi nu permite BNR să folosească pârghiile monetare - ieftinind creditul în lei şi depreciind moneda - pentru a sprijini revenirea economiei. "Dacă există un produs toxic în România, acesta este creditul ipotecar în euro", spune Negriţoiu. El subliniază că firmele sunt încă supraîndatorate în valută, astfel că o depreciere a cursului le-ar putea pune probleme. Întrebat dacă un curs de schimb aproape de nivelul de 5 lei/euro nu ar fi afectat însă foarte mult consumul local prin împovărarea populaţiei cu credite în euro, Patriciu a evitat răspunsul, spunând doar: "Asta e!".

Ce spune Isărescu

"Cursul nu este artificial. Putea să fie mai volatil, mai fluctuant. Poate că am evitat (prin intervenţii - n. red.) fluctuaţii excesive, pentru că ar fi transmis semnale negative în toate părţile."
"Ministerul Finanţelor a avut opt miliarde de euro în ultimii doi ani. Dacă ar fi vândut în piaţă, euro se ducea spre 3,5 lei. Era cursul mai puţin artificial?"
"Când vezi o creştere cu 20% a exporturilor, trebuie să te gândeşti, ca economist, cât mai poate stimula o depreciere. Sunt capacităţi de producţie neutilizate în România?"

Ce spune Patriciu

"Cursul real de schimb din acest moment este de peste 4,7-4,8 lei pe euro. Faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial cursul la nivelul actual este greşit."
Argumentul lui Patriciu a fost că un curs de schimb "real" ar fi impulsionat exporturile, omul de afaceri susţinând şi faptul că dolarul este o monedă mai importantă decât euro pentru afacerile româneşti.
"Nu se cumpără nimic în euro. Toate materiile prime le cumpărăm în dolari."