Câte ore de zbor sunt necesare pentru a ajunge la un salariu de 5.000 de euro

Este prima lecţie pe care Dan Andrei şi colegii săi instructori de la şcoala de aviaţie din Timişoara o predau viitorilor piloţi: aceea că sunt responsabili de coordonarea unui întreg "arsenal" de comenzi şi că în mâinile lor se află, de cele mai multe ori, nu numai propriile vieţi, ci şi vieţile unor zeci sau chiar sute de oameni, scrie revista BUSINESS Magazin.

În România există momentan puţine şanse pentru cei care doresc să devină piloţi comerciali şi de linie. Dincolo de Şcoala Superioară de Aviaţie şi de câteva şcoli mai mici private, cea mai nouă este Carpatair Flight Training, care a început cursurile în urmă cu doi ani la Timişoara.

Şcoala a pornit la drum după ce compania aeriană Carpatair a decis să investească în formarea de piloţi de la zero, pentru a nu mai fi condiţionată să aştepte absolvenţii Şcolii Superioare de Aviaţie din România sau să depindă de piaţa internaţională, unde piloţii primesc oferte din toată lumea, iar piloţi licenţiaţi pe tipurile de avioane cu care zboară Carpatair se găseau din ce în ce mai greu. Aşadar, conducerea Carpatair a deschis şcoala unde au absolvit în doi ani 67 de piloţi, dintre care a angajat deocamdată 3. Cum află doritorii de noua şcoală, cum îşi plătesc cursurile care nu sunt deloc ieftine şi, nu în ultimul rând, unde se duc dacă nu rămân în staff-ul companiei de la Timişoara?

"Sunt interesaţi în general pasionaţii, iar informaţia orală circulă cu repeziciune extremă; avem de procesat zeci de aplicaţii lunar, dar din cauza constrângerilor financiare ale candidaţilor potenţiali, numai o mică parte finalizează intenţia. De altfel, din aceste motive cumulate, nici nu se organizează târguri de profil, cel puţin în România", potrivit lui Dan Andrei. Şcoala de aviaţie de la Timişoara are în prezent atât cursanţi români, cât şi străini, din Serbia şi Republica Moldova. Carpatair a avut însă cursanţi şi din Statele Unite, Canada şi Australia. Cei mai mulţi cursanţi sunt orientaţi către o carieră de pilot profesionist, manifestându-şi încă de la început dorinţa de a se angaja în cadrul unui operator aerian după absolvirea cursurilor.
Înainte de a deveni pilot cu acte în regulă însă, cursanţii trec prin multe ore de studiu. În cadrul Carpatair Flight Training, programul de pregătire încorporează minimum 750 de ore de pregătire teoretică, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160 de ore de zbor pe avion, toate acestea în aproximativ doi ani.
De asemenea, programul de calificare pe tip de avion constă în încă 150 de ore de pregătire teoretică în cadrul companiei în care pilotul se angajează, exerciţii practice după proceduri pentru situaţii anormale şi de urgenţă, antrenamente pe simulator cu o durată de minimum 40 de ore şi, ulterior, zbor necomercial pe avion şi zbor de pregătire pe rută cu durata de 150 de ore.

"Este mult, este puţin? Practica a demonstrat că atât este necesar pentru ca operarea să fie sigură", precizează directorul Carpatair Flight Training. El susţine că organizarea unei astfel de şcoli nu este deloc simplă şi că înseamnă, până la urmă, "ceea ce înseamnă orice întreprindere greenfield a unui antreprenor".
Chiar dacă investiţiile iniţiale se recuperează după mulţi ani, piloţii reprezintă în acest moment o necesitate socială identificată, după cum o descriu fondatorii acesteia. Şcoala de aviaţie care funcţionează în incinta Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara a "prins aripi" în urma unei investiţii de 2 milioane de euro, investiţie care a finanţat achiziţia unui simulator, două aeronave Cesna şi diverse lucrări pentru organizarea şcolii.
Însă, odată lansată, şcoala a lucrat la capacitate maximă: "Prin şcoala noastră, urmând diverse cursuri de formare, au trecut peste 90 de studenţi-piloţi", explică Dan Andrei. În prezent, aflându-se în diverse stadii ale cursurilor de pilotaj, frecventează cursurile şcolii 23 de piloţi/studenţi-piloţi, diferenţa de 67 fiind reprezentată de cei care au absolvit deja.
Programul de pregătire a unui pilot constă în mai multe etape, fiecare cu preţul ei: primul nivel, aşa-numitul PPL (Private Pilot Licence), costă în cadrul şcolii de aviaţie Carpatair circa 9.000 de euro fără TVA. Pregătirea planificată pe durata a doi ani până la obţinerea licenţei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot Licence) îl costă însă pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

La o căutare pe internet, zeci de forumuri din ţară şi din străinătate sunt pline ochi de tineri care vor să devină piloţi. Mulţi vor, puţini ajung la cursuri, iar şi mai puţini reuşesc să obţină toate atestatele şi să ajungă să zboare pentru o companie.
Analizând însă salariile şi diurnele atât în România, cât şi în străinătate, se poate spune că piloţii comerciali sunt nişte norocoşi. "În general, un pilot comercial câştigă în România circa 5-6 mii de euro lunar, dacă are deja toate licenţele. În străinătate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000 de euro", spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Există însă salarii ce depăşesc patru zerouri. "Am un prieten care zboară în calitate de comandant în Qatar şi câştigă aproximativ 18.000 de dolari pe lună, pe misiuni ultralungi pe Boeing 777", explică Dan Andrei. Efortul financiar până a ajunge la un asemenea salariu este însă destul de mare. Toate licenţele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest tip, în acest caz Boeing, pot costa circa 90-100 mii de euro, adaugă fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.