CEZ a făcut într-o lună primul milion de euro din certificatele verzi. Într-un an ar scoate de 42 de ori mai mult

"În luna august, care de fapt a fost şi prima lună în care am început să primim certificate verzi, am produs prin turbi­nele funcţionale la acea dată circa 18 GWh de energie. În august aveam mai puţin de 90 de turbine montate", a declarat Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România.
Certificatele verzi alături de cotele obligatorii privind energia regenerabilă reprezintă mecanismul de sprijinire a investiţiilor de producere a energiei din surse nepoluante aplicat în România. Astfel, fiecare furnizor de energie electrică, aşa cum sunt de exemplu chiar CEZ şi Electrica, trebuie ca în electri­citatea livrată consumatorilor să aibă un anumit procent de energie verde.
Dovada acestui procent este făcută prin numărul de certificate verzi pe care fiecare astfel de furnizor le are în portofoliu la sfârşitul anului. Certificatele verzi sunt nişte instru­mente electronice pe care producătorii de energie regenerabilă le primesc din partea Transelectrica, operatorul naţional al reţelei de transport al energiei, pentru fiecare MWh livrat în sistem.
Mai departe, producătorul de energie vinde aceste certificate verzi către furnizorul de electricitate. Preţul unui certificat verde este încadrat în intervalul 27-55 de euro, în prezent preţul de tranzacţionare fiind cel maxim. În plus, investitorul în energie verde mai câştigă şi din tranzacţionarea energiei produse pe piaţa liberă.
Ideea susţinerii investiţiilor în energii regene­rabile prin acest sistem vine în contextul în care costurile legate de realizarea acestor proiecte este mult mai mare comparativ cu metodele clasice de producere a energiei electrice. În absenţa acestor instrumente, energia verde ar fi un sector nerentabil.

Bec verde la 90.000 de case în august
Deocamdată, în România, pentru fiecare MWh produs din surse eoliene se acordă un certificat verde, urmând ca după intrarea în aplicare a noii legi de promovare a investiţiilor de profil numărul de certificate să ajungă la două.
Astfel, pentru cei 18 GWh produşi de CEZ într-o lună la Fântânele compania a primit 18.000 de certificate verzi, ceea ce în bani înseamnă aproape un milion de euro.
Cu această cantitate de energie, practic 90.000 de gospodării au putut fi alimentate în luna august doar cu energie verde.
"Sunt certificate pe care le vom folosi atât pentru a atinge cota noastră de energie regenerabilă, cât si pentru vânzarea către alţi furnizori", a declarat Martin Zmelick, directorul de opera­ţiuni (COO) al CEZ România.
În total la Fântânele sunt montate în prezent 120 de turbine eoliene din care 94 produc energie electrică. La termi­narea lucrărilor, parcul va avea 139 de turbine eoliene, ceea ce înseamnă o capacitate instalată de 347,5 MW. Tinând cont de faptul că randamentul anual al parcului eolian este de circa 25%, numai din certificate verzi com­pania ar câştiga de la Fântânele circa
42 mil. euro, când parcul va fi complet funcţional. Investiţia în acest parc este de peste 600 de milioane de euro.

Răbdare la Cogealac
În ceea ce priveşte a doua parte a parcului eolian pe care cehii vor să-l facă în Dobrogea, cea de la Cogealac unde lucrările sunt blocate din cauza mai multor conflicte cu autorităţile locale pe partea de avizare, reprezentanţii CEZ speră ca în câteva săptămâni problemele să le rezolve.
"Am aprecia dacă lucrurile s-ar rezolva în câteva săptămâni. Vine iarna, perioada în care lucrările se desfăşoară cu dificultate, iar noi deja suntem în întârziere", spune Zmelick. În total, parcurile de la Cogealac şi Fântânele vor avea o capacitate de 600 de MW, aproape cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, şi vor necesita o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Potrivit celor mai recente estimări, lucrările ar trebui finalizate anul viitor.
În legătură cu celelalte proiecte de producere a energiei, cehii spun că rămân deschişi la oportunităţi locale chiar şi după retragerea din proiectul reactoa­relor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă şi după abandonarea centralei de 400 de MW pe care voia s-o facă la Galaţi. Schimbarea strategiei vine în contextul în care la nivel central grupul a decis să-şi concentreze investiţiile în Cehia, ţară afectată la rândul ei de criză.

Datorii de recuperat de 100 mil. euro

Pe segmentul de furnizare şi distribuţie a energiei electrice, care reprezintă activităţile de bază prin care cehii sunt prezenţi în România, reprezentanţii companiei spun că una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sunt datoriile acumulate atât din partea CFR, cât şi din partea casnicilor sau a instituţiilor bugetare.
"La CFR vorbim de datorii de peste 240 de milioane de lei, iar pentru casnici şi alte categorii sumele au ajuns cam la aceeaşi valoare. Deci, în total, avem peste 100 de milioane de euro de recuperat. Datoriile au crescut dramatic în ultimii doi ani de zile în ceea ce priveşte populaţia, micii consumatori sau instituţiile bugetare. Multe companii au dat faliment. Vom începe să întrerupem alimentarea unor clienţi care au datorii vechi şi foarte mari", a spus Doina Vornicu, directorul CEZ Distribuţie.
Pe partea de rezultate financiare, CEZ România estimează afaceri similare cu cele de anul trecut şi o stabilizare a consumului de energie în 2011.