Anomalie românească: să călătoreşti la metrou cu un card pe care îl poţi încărca doar în staţiile de autobuz

Aproape un milion de bucureşteni folosesc cardul electronic pentru accesul la transportul cu autobuzele publice, dar şi pentru a circula cu metroul, încasările din vânzarea titlurilor de călătorie încărcate pe aceste carduri ridicându-se la 24,1 milioane de euro, în creştere cu 15% în primele opt luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor de la Regia Autonomă de Transport a Bucureştiului, căreia i-au revenit 91% din aceste venituri.
Deşi cardul electronic Activ permite accesul la metrou, acesta nu poate fi cumpărat şi nici reîncărcat în staţiile de metrou, ci doar în cele de autobuz, dat fiind faptul că metroul nu dispune de echipamente de emitere sau reîncărcare.

Cum se explică această anomalie, la care oficialii Metrorex, compania care administrează metroul, nu au găsit rezolvarea în ultimii ani, când au acceptat să se poată intra la metrou cu cardul electronic?
Cardul electronic Activ, ce permite accesul atât la călătoriile cu autobuzul, cât şi la cele cu metroul, este un proiect demarat şi implementat în 2007 de Regia Autonomă de Transport Bucureşti, aflată sub autoritatea Primăriei din Capitală.
"Încercăm să găsim o soluţie pentru a rezolva problema având în vedere că mulţi călători care folosesc cardul electronic Activ ne-au trimis solicitări pentru a implementa un sistem de reîncărcare şi în staţiile de metrou", a declarat Tiberiu Moldovan, directorul comercial al Metrorex, adăugând că săptămâna trecută oficialii de la metrou s-au întâlnit cu cei de la RATB pentru a stabili cum se poate implementa sistemul de reîncărcare şi la metrou.

"Se lucrează la problemă"
Întrebat de ZF când se va găsi o soluţie pentru ca aceste carduri electronice ce permit accesul la metrou să poată fi încărcate în toate staţiile de metrou, Moldovan nu a precizat o dată exactă, ci a susţinut că "se lucrează la această problemă".
În nicio altă Capitală europeană nu există cartele care să permită accesul la un mijloc de transport public şi care să nu poată fi încărcate în staţiile respectivului mijloc de transport. Acest lucru s-ar putea explica şi prin faptul că în străinătate autobuzele şi metroul operează sub autoritatea unei singure companii, spre comparaţie cu situaţia din Capitală, unde Metrorex şi RATB funcţionează sub două autorităţi diferite. Dacă transportul cu metroul intră sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cel cu autobuzele, tramvaiele sau troleibuzele publice intră sub autoritatea Primăriei Bucureşti.
Spre comparaţie, în Paris, atât metroul, cât şi autobuzele publice sunt controlate de Regia Autonomă de Transport din Paris (RATP).
"Metrorex-ul a fost un partener cooptat în proiectul cardurilor electronice, însă RATB-ul este singurul operator de transport emitent de carduri Activ, deoarece soft-ul sistemului automat de taxare, care a fost achiziţionat doar de RATB nu poate fi utilizat în paralel de mai mulţi operatori de transport. Metroul nu dispune de echipamente necesare reîncărcării titlurilor de călătorie pe cardurile electronice", au transmis oficialii RATB.
În prezent, cardurile electronice sunt emise aşadar, doar de RATB şi pot fi reîncărcate în 95 de centre de emitere în staţiile de autobuz sau prin cele 32 de ATM-uri amplasate de BCR în staţiile de metrou.
Deşi nu au reuşit să găsească încă o soluţie pentru emiterea şi reîncărcarea cardului electronic Activ în staţiile de metrou, oficialii Metrorex au anunţat că vor investi 4 mil. lei (960.000 de euro) pentru introducerea unor automate de vândut cartele. "Pentru a moderniza sistemul de acces la metrou şi de plată a călătoriilor, Metrorex va introduce din ianuarie anul viitor 32 de automate de vândut cartele în staţiile principale de metroul. Contractul a fost semnat cu o companie din Belgia", a declarat Tiberiu Moldovan.

Parteneriat cu Orange pentru plata cu mobilul a călătoriei
Mai mult, el a mai precizat că operatorul de stat a încheiat un parteneriat cu compania de telefonie mobilă Orange prin care pasagerii să poată face plata unei călătorii direct cu telefonul mobil. "Trebuie să ţinem pasul cu evoluţia tehnologică. Încercăm să upgradăm sistemul actual de plată la metrou", a precizat Moldovan, adăugând că accesul la metrou cu cartelele de hârtie (introduse în 1995) s-a demodat şi are nevoie de modernizare, având în vedere că aceste cartele se pot degrada, ceea ce îngreunează intrarea la metrou.
Metrorex plănuieşte chiar să introducă sistemul de plată cu cardul a cartelelor de acces la metrou, valoarea estimativă a investiţiei ce se va aloca fiind de 125.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise de companie în septembrie. Acest proiect implică achiziţia a minim 59 de terminale POS.
În primele opt luni ale anului, Metrorex a înregistrat 115,6 milioane de "călători" (se ia în calcul numărul de validări al cartelelor de călătorie la aparatele de la metrou), mai mult cu şase milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aproape 700.000 de călători se înregistrează în medie pe zi în timpul săptămânii, iar în zilele de sâmbătă sunt 230.000, în timp ce duminică numărul ajunge la 175.000 de călători, potrivit lui Moldovan.
Compania de stat a majorat în septembrie preţul cartelelor şi al abonamentelor. Astfel că o cartelă de două călătorii costă acum 3 lei faţă de 2,5 lei, în timp ce un abonament lunar cu călătorii nelimitate a ajuns la 50 de lei faţă de 25 de lei.
În urmă cu doi ani, Ludovic Orban, fostul ministru al transporturilor şi infrastructurii, susţinea că este absolut necesară existenţa unei companii care să se ocupe de coordonarea transportului cu metroul şi cu autobuzele publice din Bucureşti, dar şi cu integrarea tarifară a transportului şi proiectele de modernizare. El promitea la acea vreme că RATB-ul şi Metrorex-ul vor fi comasate într-o nouă instituţie, denumită Autoritatea Metropolitană de Transport, conform unui proiect de act normativ.
Până în prezent, nu s-a realizat nimic din proiectul promis.
"Fuzionarea celor doi transportatori nu s-a realizat, acest lucru se va întâmpla odată cu înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport", au transmis oficialii RATB. Constantin Tobescu, purtătorul de cuvânt al RATB, a mai precizat că tocmai din această cauză este dificil să se implementeze un sistem comun de reîncărcare şi taxare în staţiile de metrou, având în vedere că cele două companii, Metrorex şi RATB, operează sub autorităţi diferite. Compania RATB operează în Capitală cu 949 de autobuze, 371 de tramvaie şi 224 de troleibuze. Numărul angajaţilor companiei se ridică la 11.615 oameni, cu 363 mai puţini faţă de anul trecut.
În primele opt luni ale acestui an încasările RATB s-au ridicat la 30 de milioane de euro, în scădere cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor companiei.

Metrorex a scos la licitaţie proiecte de 300 mil. euro

Metrorex, compania care administrează metroul din Bucureşti, a scos la licitaţie anul acesta proiecte de investiţii în valoare totală de peste 1,2 mld. lei (300 mil. euro), prin care vor fi realizate lucrările rămase restante la tronsonul 4 (1 Mai - Pajura - Parc Bazilescu), precum şi Magistrala 5 (Drumul Taberei - Eroilor). Tronsonul 1 Mai - Parc Bazilescu va fi terminat în prima parte a anului 2011, iar lucrările la Drumul Taberei - Eroilor vor fi finalizate în 2015. Astfel, anul viitor Bucureştiul ar putea deveni din nou un şantier pentru lucrările de metrou, aşa cum se întâmpla înainte de '90, având în vedere că la cele două proiecte amintite se va adăuga în 2011 şi cel de realizare a liniei de metrou spre Aeroportul Otopeni. Realizarea acestor tronsoane se va face din fonduri de la bugetul de stat şi din împrumuturi externe. Douăzeci de consorţii din 11 ţări se luptă pentru câştigarea contractelor pentru construcţia structurii de rezistenţă a Magistralei V de metrou între Drumul Taberei şi Eroilor. Printre consorţiile care au depus oferte se numără şi companiile româneşti SIRD Timişoara şi Prospecţiuni (deţinute de Ovidiu Tender), Delta ACM (Florea Diaconu), PA&CO International (Costel Căşuneanu) şi altele, care participă la licitaţii în consorţii cu firme străine, pentru că singure nu s-ar fi putut califica.

Culoarele Unice RATB, Doar discuţii

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) anunţa în urmă cu câteva luni că are în derulare un proiect pentru eficientizarea traficului auto în zona centrală a Capitalei, proiect ce include noi străzi cu sens unic şi benzi dedicate transportului în comun. Potrivit reprezentanţilor primăriei, culoarele pentru autovehiculele de transport în comun vor fi trasate doar pe bulevardele care permit acest lucru, fiind realizat un studiu în acest scop. Sistemul aflat în discuţie se aseamănă în mare parte cu cel aplicat în Londra, unde traseele pentru mijloacele de transport în comun sunt bine delimitate, şoferii care le încalcă fiind penalizaţi. Bucureştiul este printre puţinele capitale europene unde transportul în comun nu beneficiază de o reţea de culoare unice în tot oraşul, precum Viena sau Paris. În prezent, printre bulevardele unde se aplică regula benzii pentru trolee şi pentru autobuze sunt Bulevardul Unirii, în zona Esplanada, şi bulevardul Regina Elisabeta. În primele opt luni ale acestui an au fost înregistrate 529,6 milioane de călătorii cu mijloacele de transport puse la dispoziţie de RATB, nivel aproape similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.