10 ani de economie românească în 3.000 de ediţii ZF

Ziarul Financiar 10.10.2010

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la aniversarea ZF 10 ani - 24 noiembrie 2008: Momentul actual este fără îndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să întârzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile şi nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Aşa cum am arătat însă şi cu alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici înţelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piaţa de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporţii rezonabile. Faţă de declaraţiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.

1 aprilie 2003

În 2003 scriam că "zece miliarde de dolari sunt gata să intre pe sub uşă", făcând referire atunci la explozia aşteptată a creditului ipotecar şi la nevoia românilor de a-şi achiziţiona o casă. Probabil că dacă boomul din perioada 2007-2008, când imobiliarele au fost motorul economiei, ar fi continuat încă doi, trei ani, nivelul ar fi fost atins. Aşa se poate spune că "nu ne-am împrumutat suficient", în condiţiile în care în august creditul ipotecar ajunsese la 6,5 miliarde de euro. În 2003 însă, nimeni nu vorbea de neperformante... ele fac parte astăzi din limbajul de zi cu zi al oricărui bancher.

Mihai Ghyka, director general al Bergenbier: Sunt un fidel cititor al ZF, versiunea online. Am credinţa că Ziarul Financiar s-a impus prin profesionalism şi abordare obiectivă. Promovând cu încăpăţânare un ton echilibrat şi înţelegerea businessului prin managerii care îl clădesc, ZF s-a poziţionat ca o voce distinctă în presa românească. Într-o vreme de cumpănă pentru presa scrisă, sunt convins că Ziarul Financiar va continua să crească prin conţinut, prin valoarea incontestabilă a jurnaliştilor săi, prin obiectivitate.

25 martie 2004

În martie 2004 guvernatorul BNR Mugur Isărescu atrăgea atenţia asupra creditului în valută, apreciind că se aşteaptă la un apetit mai mare pentru valută la creditare, în condiţiile în care costul creditului în valută este mai scăzut. "Noi credem că băncile nu-şi sfătuiesc clienţii să apeleze la finanţarea în valută. Ar fi un sfat rău. Ceea ce nu le spun băncile clienţilor le spunem noi. Sunt două certitudini: dobânzile la creditele în lei vor scădea în mod cert, iar cele la euro şi dolar vor creşte."

Aproape de finalul lui 2010 despre acelaşi credit în valută, mai precis cel ipotecar în euro, vorbeşte şi Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România. "Creditul ipotecar în euro este o bombă cu efect întârziat."

Mariana Gheorghe, CEO al Petrom: De doisprezece ani, Ziarul Financiar este un partener al mediului de afaceri românesc, prin informaţiile şi analizele obiective, prin editorialele pertinente, prin nivelul ridicat de profesionalism pe care îl promovează. Este ziarul care m-a ţinut conectată la realitatea economică românească în perioada în care lucram în Londra şi pe care am continuat să-l citesc şi la revenirea în ţară.

10 martie 2005

Cea mai mare tranzacţie înregistrată vreodată în România după anul 1989 a fost achiziţia operatorului local Connex (Mobifon) de către grupul britanic Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, în cadrul unei tranzacţii complexe, cu o valoare de 3,5 miliarde de dolari.

După preluarea Connex, grupul Vodafone a adus-o pe Liliana Solomon, un manager român cu experienţă internaţională în domeniul telecom, pe poziţia de director executiv al operatorului. Compania a renunţat la brandul Connex în aprilie 2006. Vodafone, ca de altfel şi principalul competitor Orange, se numără printre companiile mari cu cele mai bune marje de profit din economia românească.

Ion Alexandru Ţiriac, Ţiriac Holdings: Ziarul Financiar este asemănător unei "radiografii economice"… Uneori, citind ştiri aparent nerelevante pentru domeniile mele de activitate, găsesc detalii care mă inspiră, iar acest lucru mi se pare meritoriu pentru un ziar de business.

28 octombrie 2005

Privatizarea BCR, instituţie pe care s-au bătut în final austriecii de la Erste şi portughezii de la Millennium, i-a adus statului venituri cu mult peste aşteptările cele mai optimiste, fiind catalogată drept "o poveste de succes" chiar şi de către cei mai sceptici analişti.

Privatizarea celei mai mari bănci de pe piaţă a închis şi istoria nefericită a falimentului Bancorex, în care statul a pierdut peste două miliarde de euro.

Calculele austriecilor de la Erste Bank, care au acceptat să plătească peste 3,7 miliarde de euro pentru a obţine controlul celei mai mari bănci româneşti, au arătat mai ales încrederea în potenţialul de dezvoltare al pieţei locale şi în posibilităţile BCR de a profita de acest potenţial.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Ziarul Financiar reprezintă un punct de reper. Modul de abordare şi prezentare a informaţiilor, analizele pertinente în domeniul economic fac din Ziarul Financiar un cotidian de ţinută europeană, un Financial Times pentru mediul românesc. Eu îl citesc zilnic.

4 iulie 2005

Primii lei grei şi-au făcut intrarea în piaţă în cadrul unui eveniment organizat la sfârşitul lunii iunie din 2005 de Ziarul Financiar şi BRD şi în prezenţa celor mai importante oficialităţi, bancheri şi oameni politici. "Săracul leu, a ajuns aproape ca un maidanez. Însă, prin eforturile guvernelor care s-au schimbat şi al Băncii Naţionale, am ajuns să schimbăm un leu care abia mai respira cu un leu greu, puternic, un adevărat însemn naţional. Îi doresc leului sănătate, putere şi să crească atât de puternic încât să se lupte corp la corp cu dolarul! Să sperăm că nu va mânca euro", a spus preşedintele Băsescu. Preşedintele a fost de altfel şi cel care a extras primii lei noi din bancomatul BRD de la Piaţa Victoriei. I-au urmat primul-ministru de la acea vreme Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Radu Timiş, preşedintele CrisTim: Este singurul ziar pe care-l citesc, iar în fiecare dimineaţă când ajung la firmă trebuie să-l găsesc pe birou. Cum nu sunt un utilizator al internetului, citesc ZF-ul în varianta print, mai ales că mi se pare mai plină de viaţă şi pot răsfoi fiecare pagină, citesc titlurile şi sunt mai atent cu subiectele care mă interesează. Nu am nevoie de nicio altă publicaţie pentru a-mi lua informaţiile de natură financiară şi mi se pare că reflectaţi foarte bine ceea ce se întâmplă în economie. Nu ar strica totuşi ceva mai mult optimism, pentru că eu am spus întotdeauna că optimismul va fi cel care ne va scoate din criză. E bine să existe mai multe ştiri pozitive.

26 mai 2006

În perioada 2005-2006 primul val de executivi români a fost promovat la conducerea filialelor locale ale unor companii care la nivel mondial au bugete de zeci de miliarde de euro precum Coca-Cola, Unilever sau Vodafone. Alexandra Gătej, actualul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, a devenit în 2005 director general executiv al Unilever South Central Europe, unul dintre cei mai puternici jucători din industria bunurilor de larg consum, ocupând astfel la acea dată una dintre cele mai înalte poziţii deţinute de un român într-o multinaţională. Tot în acea perioadă, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, grupul britanic Vodafone, a schimbat conducerea operatorului Connex, numind-o pe poziţia de director executiv pe Liliana Solomon (41 de ani - la acea dată). Şi grupul Hellenic Bottling Company l-a numit pe Călin Drăgan director general al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei autohtone a băuturilor non-alcoolice.

Constantin Stroe, vicepreşedinte al Dacia: Citesc zilnic produsul vostru pentru simplul motiv că parcurgându-l nu este cazul să mai cauţi altă publicaţie de specialitate economică.

18 septembrie 2007

Startul sistemului de pensii private obligatorii, o afacere care se estima că va strânge 20 de miliarde de euro în 20 de ani, a marcat de fapt începutul sfârşitului pentru statul "paternalist".

"Statul paternalist primeşte o lovitură grea prin lansarea sistemului de pensii private, o parte din responsabilităţile de asigurări sociale ale statului revenind sectorului privat de acum înainte", a declarat preşedintele Traian Băsescu, prezent la evenimentul organizat în 17 septembrie 2007 de ZF.

Discursul de atunci al actualului preşedinte a fost marcat de teme pe care Traian Băsescu le-a adus în discuţie şi în luna mai a acestui an, când a ieşit public şi a anunţat că pensiile trebuie tăiate cu 15%, ca parte a programului de relansare economică. Astfel, preşedintele a vorbit despre "un sistem public deficitar", "un mod inechitabil de calcul al pensiilor" şi despre "pensionările anticipate" care au dat peste cap bugetul.

George Copos, preşedintele Ana Holding: Îmi încep ziua citind presa de business. Pe vremuri citeam un vraf de ziare, consecvent principiului că, pentru a fi sigur de o informaţie, aceasta trebuie să fie confirmată din cel puţin trei surse independente.
Cu timpul, obiceiul s-a modificat puţin, în sensul că îmi încep ziua tot citind presa de business, dar fără a mai parcurge un vraf de ziare. Realitatea mi-a confirmat că, pentru a afla care sunt ştirile cele mai fierbinţi, în timp util şi în mod corect şi onest, este suficient să citesc un singur ziar: Ziarul Financiar. Pentru mine, citirea Ziarului Financiar nu este o simplă lectură reconfortantă, este un instrument de lucru obligatoriu. Găsesc în acest ziar tot ce îmi poate fi util pentru ziua care începe, astfel încât, când ajung la birou, am o parte din agenda de lucru gata conturată.
Uneori, datorită studiilor solide pe care ZF le face asupra mediului de business românesc, aflu noutăţi chiar şi despre companiile mele, prin comparaţie cu altele, active în aceleaşi domenii de activitate. Citesc cu plăcere poveşti de succes şi încerc să învăţ din ele, aplicând soluţiile performante aplicate de alţii.
Pe scurt, pentru mine faptul că ZF există este un mare câştig. Pentru mediul de afaceri din România - la fel.

4 februarie 2008

În februarie 2008, moment în care companiile îşi numărau profiturile după un an 2007 extrem de bun, cu vânzări record pe mai toate pieţele de consum, Bursa trăgea primele semnale puternice de alarmă legate de ceea ce urma să lovească întregul business românesc. Doar într-o lună valoarea totală a companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), inclusiv piaţa RASDAQ, a scăzut cu 7 mld. euro, ajungând la nivelul de la sfârşitul lui 2006, de 24,5 mld. euro. Cu toate acestea, uitându-se la previziunile optimiste de creştere economică, dar şi la rezultatele companiilor care nu vedeau încă vânzări mai mici, investitorii de pe Bursă nici nu concepeau ca revenirea să nu survină cel târziu în a doua parte a anului.

"Revenirea o văd din a doua parte a anului. Din toate discursurile pe care le-am auzit elementele pozitive sunt aşteptate să apară începând cu jumătatea anului. Mă aştept să avem parte în această perioadă şi de nişte IPO-uri, iar pe fondul acestor infuzii de capital investitorii să mai plaseze pe lângă bani în acţiuni", spunea atunci unul dintre brokerii de pe piaţa de capital. În realitate Bursa nu a revenit la nivelurile de atunci nici în acest moment.

Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert: Citesc în fiecare zi Ziarul Financiar în drum spre birou, pentru că reuşeşte să mă facă să cunosc majoritatea evenimentelor care se întâmplă peste zi, să am o radiografie corectă despre ce se întâmplă în ţara mea. Nu am o anumită zonă din ziar care să mă preocupe mai mult, însă pot spune că Bursa, spre exemplu, mă preocupă mai puţin. Urmăresc şi zona de Opinii, chiar dacă anumite articole sunt scrise cu mult peste nivelul mediu al unui cititor. Unii (dintre autori) fac aprecieri pur teoretice, iar eu mă aştept ca cititorii ZF să fie mai practici. Întregul ziar trebuie citit. Pentru că e prima publicaţie pe care o urmăresc, înseamnă ceva.

16 septembrie 2008

În ziua în care primele semne ale dezastrului economic au apărut pe piaţa americană, ZF a consacrat câteva pagini în care analişti, oameni de afaceri sau antreprenori au vorbit despre impactul prăbuşirii Lehman Brothers asupra pieţei locale. Iată ce spunea atunci Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank: "Nu cred că putem vorbi despre un ultim şoc mare. Este evident că există o criză financiară majoră în SUA şi că treptat va ajunge şi în Europa. Este foarte bine ca această criză să fie conştientizată la nivelul mediului bancar şi de business din România, care de multe ori nu vrea să accepte că este vorba de o criză. O criză în desfăşurare, care oricum va schimba mediul de afaceri destul de puternic. (...) România nu este afectată vizibil, însă cel mai grav lucru care se poate întâmpla în acest moment este negarea crizei".

15 decembrie 2008

În decembrie 2008 din ce în ce mai multe voci din businessul românesc vorbeau despre necesitatea încheierii unui acord cu FMI, chiar dacă nevoia de bani era stringentă la acea dată. Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor la acea dată (la fel şi în prezent, după un mandat de nouă luni în 2010), afirma că România ar avea nevoie de o finanţare de până la 20 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) sau FMI. Şi Andreas Treichl, CEO al Erste Bank şi preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR, comenta atunci această ipoteză: "Nu cred că România va avea probleme în ciuda criticilor cu care se confruntă, nu cred că poate ajunge în situaţia Ungariei, însă în conjunctura actuală cred că ar fi raţional să înceapă cât mai repede negocierile pentru încheierea unui acord cu FMI".

20 februarie 2009

Unul dintre cei mai curajoşi antreprenori români când vine vorba de relaţia cu băncile, Dan Şucu, preşedintele Mobexpert, a avut la începutul anului 2009 o primă răbufnire la adresa instituţiilor financiare din România, discurs de care omul de afaceri român nu s-a dezis, ba mai mult, a continuat să explice de fiecare dată că atitudinea băncilor faţă de consumatorul român este de multe ori incorectă.

"Doar pentru că o agenţie de rating a venit şi a spus că a crescut riscul, nu se justifică creşterea de dobânzi. Ei (bancherii - n.red.) nu plătesc mai mult celor ce fac depozite, iar cheltuielile lor nu au crescut. Este o anormalitate extremă ceea ce se întâmplă. România este ţara în care au făcut nu o căruţă, ci un vapor de bani şi continuă să facă", spunea atunci Şucu. Ulterior, după ce din businessul său s-au evaporat peste 50 mil. euro în 2009 în urma scăderii vânzărilor, proprietarul Mobexpert a decis să preia el rolul de bancher pentru clienţii săi.

Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors: Când apare o informaţie în Ziarul Financiar, de cele mai multe ori ştirea se confirmă. Atunci când căutăm companii în care să investim, folosim informaţiile care au apărut în Ziarul Financiar despre o companie sau alta în cadrul analizelor. Citesc ZF în fiecare zi, toate secţiunile, cel mai adesea în varianta online.

20 mai 2009

Avertismentul lansat de Ion Ţiriac în mai 2009, când deja economia românească intrase adânc în recesiune, i-a uimit poate pe mulţi, dar s-a dovedit cât se poate de real, mai ales dacă ne uităm pe cele mai recente previziuni macroeconomice care nu dau şanse de creştere economică nici în 2010, iar pentru 2011 previziunile sunt mult mai moderate faţă de cele de la finalul anului trecut. "În şase luni va veni adevărata criză. Băncile vor veni şi vor cere banii de la Georgică, Costică, cei care au o mică afacere. Atunci toţi Georgicii vor rămâne faliţi, dar nici băncile nu o vor duce mai bine, deoarece nu vor mai avea deloc rulaj", spunea în mai 2009 Ion Ţiriac, fondatorul grupului Ţiriac Holdings şi unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români. Legat de averea sa, Ţiriac spunea atunci că "nici Forbes, nici nimeni nu ştie ce avere am şi cât valorează".

Stephen Stead, CEO al Labormed: ZF este sursa mea de ştiri şi analize relevante de mai bine de şase ani. Îmi place să am copia mea pe birou în fiecare dimineaţă şi pot spune cu mândrie că îl răsfoiesc în întregime. Atunci când sunt solicitat să dau informaţii, am încredere că declaraţiile mele sunt preluate corect şi nu sunt scoase din context sau împachetate în părerile personale ale unui jurnalist. Sunt convins că având acest exemplu de jurnalism pe care ZF l-a dovedit de-a lungul anilor, este o garanţie de good practice care, replicată în toată media, va transforma Jurnalistul în acea forţă de opinie care stă la baza oricărui progres real. Românii merită asta.