Cum şi-a majorat patronul grupului UTI marja de profit: disponibilizări, reduceri salariale temporare şi chirii mai mici

"Pentru UTI scăderea a fost mai vizibilă în anul 2009, primul an de criză economică reală, şi s-a manifestat printr-o scădere cu 25% a cifrei de afaceri, de la 160 milioane euro în 2008 la 126 milioane de euro. Scăderea a fost determinată de faptul că unii dintre clienţi au renunţat la planurile de dezvoltare anunţate, mai ales în domeniile construcţii şi IT. În acest an, însă, am intrat cu un portofoliu de contracte nou semnate, care se vor derula pe mai mulţi ani", spune Urdăreanu, care explică însă că măsurile de reducere a costurilor au afectat toate companiile din grup, dar au permis îmbunătăţirea marjei de profit.

Astfel, dacă în 2008 EBITDA (profitul operaţional - n. red.) generat a fost de 15,2 mil. euro, reprezentând o rată a profitabilităţii de 10%, în 2009 EBITDA a fost de 16,9 mil. euro, însemnând o rată a profitabilităţii de 13%.

"S-au operat o serie de disponibilizări de personal, reduceri salariale temporare, mutarea în facilităţi mai ieftine, reduceri drastice şi imediate ale costurilor indirecte", a explicat Urdăreanu, care nu a dat însă detalii legate de numărul de oameni care au părăsit compania. În noiembrie 2009, grupul avea peste 5.000 de angajaţi, potrivit informaţiilor oferite atunci de reprezentanţii companiei.

Pentru reducerea costurilor cu chiria, grupul şi-a construit propriul sediu de birouri, UTI Business Center situat în centrul Bucureştiului, o parte din spaţii fiind închiriate către alte firme din Capitală.

Contract în Italia

UTI este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de tehnologia informaţiei şi securitate de pe piaţa locală, cu capital majoritar românesc, fiind compania care a realizat sistemul de management al traficului din Bucureşti şi a introdus sistemul automat de taxare în autobuzele din Capitală.

În primul semestru din acest an cifra de afaceri a companiei a fost de 68 mil. euro, în timp ce EBITDA s-a ridicat la 10 mil. euro. Pentru tot anul 2010, reprezentanţii companiei estimează ca profitul net să depăşească 12,5 mil. eurom faţă de 4,87 mil. euro anul trecut.

Prognozele de creştere se bazează, după cum spune omul de afaceri, şi pe contractele câştigate în acest an, mare parte din ele fiind legate de "investiţiile referitor la aderarea României la Schengen", dar şi pe contractele de peste 10 mil. euro din străinătate, faţă de cele în valoare de 4 mil. euro din 2009.

"UTI a participat, în consorţiu cu Ericsson Italia şi Alpitel, la o licitaţie organizată de Ministerul Industriei din Italia, pentru realizarea în mediul extern a unei reţele de infrastructură constituită din instalaţii de fibră optică pentru o reţea de bandă largă pentru regiunile Toscana, Sardinia, Molise şi Abruzzo. Consorţiul a fost declarat câştigător, valoare lucrărilor ridicându-se la 39,9 mil. euro, UTI urmând să execute lucrări în valoare de 8 mil. euro."

Grupul lui Urdăreanu mai are un proiect în Ucraina, un contract de furnizare de carduri tahografice personalizate şi asigurarea managementului cardurilor emise pe durata lor de viaţă. Proiectul este implementat în proporţie de 90%. Astfel, din august 2010 furnizează carduri tahografice (folosite de companiile de transport pentru monitorizarea parametrilor - n. red.) pentru Ucraina. "Mai avem în derulare lucrări de IT şi în Uzbekistan şi Republica Moldova."

Grupul a investit la finalul lui 2009 şi în primul semestru din acest an 15 milioane de euro în proiecte noi, de tip Parteneriat Public-Privat.

"Principalele investiţii vizează proiectarea, execuţia, administrarea, operarea şi întreţinerea aferente construirii unui parking auto etajat şi a unui hotel de 4 stele aferente Aeroportului Cluj. Durata concesionării terenului se întinde pe o perioadă de 45 de ani, timp în care UTI Facility Management va plăti autorităţii contractante redevenţe de 250.000 de euro anual pentru exploatarea parcării, indexabile cu procentul de creştere/ scădere înregistrat de traficul de pasageri al Aeroportului Cluj, plus 200.000 de euro pentru exploatarea hotelului în primii 3 ani şi minimum 12% din veniturile brute anuale înregistrate de hotel, până la finalizarea dreptului de concesiune."

Cum stă în relaţia cu băncile

Fondatorul UTI spune că unul dintre cele mai importante costuri care au fost reduse în acest an este cel de finanţare, mai mic cu 38% faţă de 2009.

"Un alt factor important a fost reducerea creditului pe termen scurt de la 12 milioane la 2 milioane de euro. Aceasta înseamnă că în 2009 am returnat băncilor 10 milioane de euro în avans", a spus Urdăreanu.

UTI se numără printre businessurile româneşti care au convins băncile să-i finanţeze activitatea în ultimii ani, astfel că potrivit datelor ZF grupul a contractat în perioada 2008-2010 credite în valoare de 103 mil. euro, cea mai mare parte fiind utilizată pentru investiţii şi finanţarea contractelor aflate în derulare.

"Este adevărat că anii de recesiune au însemnat o contracţie severă a creditului corporatist, ca urmare a politicilor de risc tot mai prudente ale băncilor. Băncile, în perioada aceasta, au devenit «risk averse». Pe plan local băncile cu vocaţie corporatistă şi-au restrâns capacitatea de risc, iar ele se adresează în ultima vreme unui număr tot mai redus de jucători corporatişti, cu un standing financiar bun, ceea ce generează un paradox - în timp ce piaţa creditului s-a contractat, creşte tot mai mult oferta de creditare pentru companiile care s-au dovedit a fi reziliente (n.r. - rezistente la şoc) în această perioadă atât de vitregă." Finanţarea în străinătate ar putea fi însă o soluţie pentru antreprenorii români, mai ales că acolo sunt "costuri mai mici", însă şeful UTI este destul de reticent în privinţa acestui tip de abordare, pentru că, spune el, finanţarea în străinătate se adresează în special companiilor mari, cu rating foarte bun şi cu o reputaţie bună în piaţa românească, cu o cultură corporatistă, aliniată la standardele internaţionale şi cu capacitatea de a-şi structura nevoile şi soluţiile de finanţare "Ne urmărim foarte atent atât creanţele, cât şi datoriile, de când a început criza. Avem un departament de credit control, am introdus de anul acesta şi funcţia de credit risk management, astfel încât să ne selectăm atent clienţii. Astfel, am avut rezultate bune faţă de anul trecut, în sensul că încasăm mai repede cu patru zile decât anul trecut. Plăţile le facem la o durată medie de 72 de zile, mai mică decât cea din anul 2009."

Tiberiu Urdareanu deţine 60% din UTI Holdings, fondul de investiţii AIG Investment Fund are un pachet de 25%, iar restul de 15% este în posesia angajaţilor, potrivit ultimelor date disponibile.

Bani din managementul traficului

UTI, prin compania UTI Traffic Management, s-a extins şi în afara Capitalei cu un sistem de plată a parcărilor implementat la Baia Mare şi un contract de acelaşi tip în curs de semnare la Bistriţa. Acestora li se adaugă reabilitarea şi semaforizarea liniilor de tramvai din Arad, un sistem de control al accesului maşinilor la Mediaş şi sistem de separatoare de trafic şi piste pentru biciclişti în Bucureşti.