Metamorfoza Cocor: de la magazinul comunist cu cele mai bune cojoace şi covoare la mallul brandurilor româneşti

Autor: Cristina Stoian 10.10.2010

Cocor a şters amprenta prăfuită a magazinului cu influenţe puternic comuniste în care doamnele de peste 40 de ani veneau înainte şi după Revoluţie ca într-un bazar să cumpere covoare, electrocasnice sau materiale pentru croitorie, după o investiţie de 25 mil. euro.



Chiar dacă şi după renovarea care a durat doi ani, magazinul a fost vizitat în primele zile mai mult decât alte centre comerciale de pensionari, proprietarii au vrut să facă din start diferenţa: produsele noului Cocor sunt pentru familiile cu venituri de 2.000-3.000 de euro.

În prima zi a relansării de la începutul lunii octombrie, la ora 10:00, angajaţii Cocor, care făceau ultimele retuşuri la intrarea în magazin, au fost nevoiţi să anunţe din două în două minute trecătorii că "deschiderea va avea loc peste două ore", timp suficient pentru speculaţii din partea zecilor de oameni veniţi special să vadă cum arată "noul Cocor".

"Suntem curioşi ce va fi înăuntru, dar la ce branduri am văzut pe site-ul magazinului cred că trebuie să fii milionar în euro să îţi faci cumpărăturile aici", spune Ionuţ Turcu, unul dintre vizitatori.

Pagina web a Cocor anunţă prezenţa unor branduri precum Gucci, Hugo Boss, Dior, Dolce & Gabbana sau Cavalli, mărci care se găsesc în magazine multibrand.

Ca la nicio deschidere de centru comercial, o mare parte din vizitatori au fost persoane cu vârste înaintate, foşti clienţi ai magazinului, care însă au tras o singură concluzie: "Cocorul este complet schimbat, arată bine, dar majoritatea produselor nu sunt pentru noi".

Cum arată consumatorul noului Cocor

De altfel, profilul consumatorului, din perspectiva proprietarilor Cocor, arată complet diferit: "Clientul nostru are maşină, trece o dată pe săptămână prin faţa media-faţadei, este din Bucureşti, iar ca venituri, îşi întreţine copiii, dar şi părinţii, având un buget familial de circa 2.000-3.000 de euro", a declarat pentru ZF Dan Bărbulescu, preşedintele Cocor, care speră că 10%-15% din vizitatori vor fi şi turişti străini şi expaţi, datorită poziţionării în Centrul Istoric al Bucureştiului, singura zonă pe creştere din România. Odată intraţi, oamenii au conturat imediat conceptul noului centru comercial- multe magazine româneşti de îmbrăcăminte, accesorii şi decoraţiuni, branduri locale care se adresează veniturilor medii şi peste medie, ca Guara sau Yokko, Agnes Toma sau Doina Levintza, câteva magazine multibrand pentru venituri mari şi spaţii care anunţă intrarea Steilmann, a unui salon Geta Voinea sau al parfumeriei Marionnaud.

"Are un aspect civilizat. Au încercat să se occidentalizeze, dar oferta nu este variată. Era nevoie de o adresabilitate mai generală, pentru că acum nu prea ai ce alege. Nu există diversitate pe vârstă, pe mărimi, iar preţurile sunt artificial ridicate. O rochie dintr-un material ieftin într-un magazin de care n-am auzit niciodată costă 600 de lei", spune Cornelia Ionescu, un client care a venit în Cocor pentru a cumpăra câteva cadouri.

Lux în magazine multibrand

La etajul 1, pe o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, Cristian Ion a deschis Podium Fashion Store, un multibrand care comercializează colecţii din linia a doua a mărcilor de lux, dar şi articole D&G, Galliano, Just Cavalli, Gianfranco Ferré, cel mai scump produs fiind o rochie Galliano, pe care o vinde cu 1.700 de lei.

"Oamenii sunt obişnuiţi cu oferta de lucruri ieftine care a invadat piaţa. De multe ori sunt nevoit să renunţ la profit şi să vând produsele aproape de preţul de achiziţie pentru că altfel vânzările sunt foarte mici", spune proprietarul magazinului, care a mai deschis anterior un butic multibrand de 40 de metri pătraţi în AFI Palace Cotroceni şi un outlet în Fashion House din cartierul Militari. Opţiunea multibrandului a venit anul acesta, după ce criza a redus bugetele de investiţii ale retailerilor care doreau să deschidă monobranduri de lux, după cum afirma în februarie Dan Bărbulescu.

Este însă riscant să mizezi pe o nişă a veniturilor peste medie într-o perioadă în care cei mai mulţi clienţi preferă discounterii, iar mallurile se luptă pentru atragerea unor branduri internaţionale importante ca H&M sau Zara?

"Am reuşit să atragem branduri high-end, de patru stele, ca Truzzi, Mastai Ferretti sau D&G în magazine multibrand, ceea ce ne-a poziţionat deasupra concurenţei din zonă. Intrarea Inditex (producătorul Zara - n. red.) sau a H&M va avea un impact deosebit în mallurile pe care le aleg, întrucât atrag trafic şi bugetele clienţilor celorlalte magazine.

Prin poziţionarea pe care o avem, noi vom fi astfel beneficiarii unor relocări", este de părere Dan Bărbulescu, care spune că nu a încheiat parteneriate cu Zara sau H&M întrucât cei doi retaileri voiau spaţii la parter, ceea ce ar fi contrazis conceptul de department-store propus de designeri, în care parterul este ocupat doar de magazinele cu bijuterii şi cosmetice.

Ocupare 85%, venituri estimate: 50 mil. euro

Compania Cocor Bucureşti, care a investit circa 25 de milioane de euro în renovarea, modernizarea şi extinderea suprafeţei închiriabile la 10.000 de metri pătraţi din Cocor, a anunţat că vânzările prognozate ale magazinelor pentru primul an de la deschidere se ridică la 50 de milioane de euro, în prezent gradul de ocupare fiind de 85%.

Dan Bărbulescu, preşedintele Cocor, spune că nivelul mediu al chiriei este de 50 de euro pe metru pătrat fără TVA, nivel confirmat şi de chiriaşi. Sunt de asemenea magazine care plătesc o chirie procentuală, între 8% din cifra de afaceri, în cazul magazinelor de bijuterii sau cosmetice până la 25%-30% în cazul designerilor români, potrivit lui Bărbulescu.

Galerie pentru creatorii români de fashion

Galeria designerilor români, situată la etajul al doilea, expune o largă colecţie unicat de articole avangardiste sub semnătura creatorilor Cătălin Botezatu, Agnes Toma, Cristina Nichita, Mirela Diaconu, Silvia Şerban sau Elena Perseil. Cei mai mulţi dintre vizitatori au recunoscut însă că au mers acolo "ca la muzeu", ţinând cont de preţurile care de cele mai multe ori depăşeau 100 de lei. Au fost şi cazuri în care designerii au fost nevoiţi să grăbească producţia şi comenzile datorită vizibilităţii pe care au avut-o odată cu deschiderea Cocor.

"Nu eu am ales Cocorul, proprietarii m-au chemat, iar eu m-am gândit că este mai bine să iau contact cu lumea. Până acum am lucrat mai mult cu teatrele şi la comandă, am fost ruptă de lume. Sunt curioasă să văd gusturile românilor", spune creatoarea de modă Doina Levintza, care şi-a expus pe câţiva zeci de metri pătraţi produsele unicat ale căror preţuri sunt expuse atât în lei cât şi în euro, dar care şi-a adus cataloagele pentru a oferi posibilitatea clienţilor să comande.

Pe lângă brandurile româneşti cunoscute ca Guara sau Jolidon sau cele de lux, Pierre Cardin din magazinul lui Joseph Seroussi sau Truzzi, sunt câteva magazine cu produse locale care nu apar în mallurile deschise în ultimii ani în Bucureşti. Astfel magazine ca Nina Elegance, Suzi, Dik sau CrysLux ocupă o mare parte din etajul trei.

Chiriaşul vechiului Cocor

La subsol, palier destinat magazinelor de decoraţiuni interioare, Mariana Ardelean, una dintre angajatele fostului magazin Cocor, încă din '73, este printre singurii chiriaşi ai vechiului magazin care a mai obţinut un nou contract pentru 40 de metri pătraţi, suprafaţă în care va comercializa perdele made in India, Grecia şi Turcia. Dacă înainte de Revoluţie făcea liste pentru achiziţionarea cojoacelor, a covoarelor, a parfumurilor din Cocor în calitate de gestionar, după '90 a primit spaţiu comercial în magazinul open space, dar povesteşte că până să se închidă pentru renovare nimic nu s-a schimbat în afară de scările rulante şi de mochetă.

În urmă cu un an, Mariana Ardelean stătea la raionul de perdele, la etajul 4 al magazinului Victoria, într-o atmosferă asemănătoare cu cea a vechiului Cocor în aşteptarea marii redeschideri. În sertarul tejghelei, Ardelean ţinea contractul de închiriere a unui spaţiu comercial în noul Cocor, iar astăzi are magazinul propriu, şi nu un stand într-o hală, separat prin cutii de carton de alte standuri. Cu toate acestea, încă mai caută un brand pentru noua sa unitate.