Tabără vine cu prima măsură concretă: 26 de depozite agroalimentare de mare capacitate

"Vrem ca din 2011 să începem construcţia acestor depozite şi să continuăm susţinut acest proiect pe mai mulţi ani. Intenţia noastră este să îi atragem pe producători, să îi organizăm în asociaţii şi să îi implicăm în gestionarea acestor depozite alături de autorităţile locale pentru a fi parte la profit", a declarat pentru ZF Valeriu Tabără, care crede că prin intermediul unor depozite agro-alimentare de mare capacitate la nivel naţional va scădea piaţa neagră, intermediarii fiind nevoiţi să ia pe factură marfa de la aceste centre de colectare pentru a merge mai departe cu ea în pieţe sau în marile reţele de magazine.

Autorităţile spun că deja au identificat bazinele legumicole şi centrele unde se produc fructe şi unde este nevoie de depozitare, printre acestea numărându-se şi Dăbuleni, zonă cunoscută pentru producţia masivă de pepeni.

"Iniţial vom construi 26 de depozite cu bani de la bugetul de stat, prin intermediul unui program strategic al guvernului. Avem suportul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, necesarul fiind de 15,5 milioane de euro pentru prima fază. În paralel vom încerca prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) să susţinem , cu bani europeni, înfiinţarea altor depozite, întrucât necesarul local este de 80-100 de astfel de centre de colectare", anunţă Tabără, spunând că programul va fi discutat în Guvern săptămâna aceasta.

Cele 26 de depozite de mare capacitate, cu atmosferă controlată, urmează să preia producţia fermierilor din zonele legumicole şi horticole cu tradiţie să le păstreze în condiţii bune şi să se implice în comercializarea acestora, împreună cu fermierii, urmând să alimenteze marile oraşe cu fructe şi legume româneşti.

În prezent, fermierii locali au probleme cu valorificarea produselor agricole întrucât nu dispun de capacităţi de depozitare.

De cele mai multe ori sunt nevoiţi să vândă marfa direct din câmp sau din gospodărie la preţuri foarte mici pentru a putea începe următorul ciclu de producţie.

Intermediarul stabilea preţul în defavoarea fermierului

Lipsa de bani pentru seminţele şi inputurile necesare următoarei producţii îi determină pe intermediari, care de cele mai multe ori cumpără fără acte, să stabilească preţul în defavoarea fermierului, pentru a o vinde mai departe în retail la preţuri de 3-4 ori mai mari.

"Depozitele vor rezolva problema intermediarilor. Chiar dacă fermierii nu vor da mai scump marfa către depozit, există şansa ca ea să ajungă mai ieftin în magazine, întrucât nu se mai interpun alte persoane în acest proces", este de părere Remus Furdui, un fermier din Făgăraş care a încercat să menţină grupul de producători Cartof de Făgăraş, care număra 40 de fermieri, dar care a fost nevoit să renunţe la firmă şi să depoziteze în prezent marfa pe care o obţine de pe 12 hectare la "oameni, prin sat", după cum spune chiar el.

"Oamenii nu mai riscă să ia bani de la bancă"

Cele mai multe asociaţii de producători dintre cele peste 100 înregistrate la jumătatea acestui an la Ministerul Agriculturii nu au rezistat din lipsa banilor pentru investiţii în dezvoltare şi din dorinţa fermierilor de a-şi vinde separat marfa fără acte pentru a nu mai plăti impozite la stat. "Oamenii nu mai riscă să ia bani de la bancă, la noi nici dacă s-ar strânge tot satul nu am face rost de bani pentru investiţii. Am desfiinţat asociaţia de producători de legume şi fructe pe care o aveam pentru că fiecare a preferat să vândă pe cont propriu. În România, dacă nu vine cineva cu banii pentru a investi într-un depozit nu se poate face nimic, ţăranii nu au putere, mai ales că tot tineretul a emigrat la oraş, iar singurii care mai lucrează pământul sunt cei în vârstă", spune Petru Ghiţă, proprietarul companiei Prod Agricola din Giurgiu.

Potrivit lui Ghiţă, cea mai importantă problemă sunt angrourile de legume şi frute de la care se aprovizionează marile lanţuri de magazine.

Cine investeşte în depozite

• La Craiova, compania Marigaz Trade a construit un depozit modern de colectare a fructelor şi a legumelor, care însă plăteşte fermierul la 21 de zile după ce a primit produsele.
• Capacitatea de depozitare este de 3.000 de tone.
• În cazul în care marfa se strică, fermierul nu mai primeşte nimic.
• Depozitele în care va investi statul vor avea fiecare în jur de 15.000 de tone.
• În ceea ce priveşte capacitatea, pe tona de legume, investiţia este între 800-1.200 de euro în funcţie de dotări.