Care este sursa incertitudinilor în bugetul Raiffeisen pe 2011

"Am început să lucrăm la bugetul pe anul viitor şi cu toate că per ansamblu sunt mai puţine incertitudini decât în urmă cu un an, semnele de întrebare persistă pe anumite dimensiuni, iar cea mai importantă este dinamica creditelor neperformante pentru că efectul majorării TVA şi al reducerii veniturilor în sectorul bugetar este încă incomplet. Cred că vom mai vedea un val de efecte în următoarele 6-12 luni", a declarat Popa într-un interviu pentru ZF.

El spune că în primele luni de după reducerea salariilor este posibil ca mulţi clienţi bugetari să facă eforturi de adaptare, apelând chiar la rezervele de bani de care dispun pentru a nu acumula restanţe, însă în timp situaţia se poate complica şi este foarte probabil să întâmpine dificultăţi financiare mai ales în cazurile în care este vorba de disponibilizări din sectorul public.

"Noi avem pregătită o abordare specială pentru această categorie de clienţi."

Raiffeisen are un program special de monitorizare a clienţilor care se confruntă cu probleme, incluzând soluţii standard de reducere temporară a dobânzii pentru 6-12 luni fără modificarea termenului final, reeşalonări sau perioade de graţie de până la trei luni, dar şi soluţii adaptate situaţiei specifice unui anumit client.

Din punctul de vedere al CFO-ului Raiffeisen, cel mai bun indicator privind creditele neperformante ale unei bănci îl constituie cele cu întârzieri mai mari de 90 de zile şi /sau pentru care au fost declanşate proceduri judiciare. Potrivit datelor BNR, acest indicator se situa la 11,3% din portofoliile băncilor la nivelul lunii august, faţă de indicatorul de 19,27% mai des vehiculat reprezentând ponderea creditelor clasificate drept îndoilenic şi pierdere în totalul portofoliului bancar.

"Cred că acest 19% induce o imagine exagerată şi plasează România într-o poziţie defavorabilă în comparaţie cu ţările din regiune. Nici 11% nu este mic, însă pe intervalele de întârziere de 30-60 de zile analiza depinde foarte mult de conjunctura în care apare restanţa, dacă este pe fondul unor probleme temporare. Esenţial este să înţelegi de ce se ajunge la 30 de zile şi să vezi cum poate fi reluată plata."

La nivelul întregii pieţe Popa nu se aşteaptă la ceva ieşit din comun în privinţa nevoilor de provizionare suplimentară până la sfârşitul anului. "La Raiffeisen creditele cu rating deteriorat au fost deja provizionate."

Cât priveşte efectele Ordonanţei 50 asupra rezultatelor financiare ale băncii, el spune că "impactul este cert atât pe partea de venituri, pentru că se restrâng comisioanele, dar şi pe partea de costuri, pentru că implementarea a generat eforturi financiare". Popa spune că Raiffeisen nu are în vedere constituirea unor provizioane speciale pentru eventuale cheltuieli legate de procese cu clienţii care se consideră nedreptăţiţi.

Bugetul băncii pe anul viitor porneşte de la premisa că nu va mai fi cădere economică, după cum indică toate prognozele de pe piaţă, evoluţie care ar urma să fie favorizată şi de pieţele externe. "Nu cred că va fi o a doua cădere în Vest. Bugetul nostru va fi în concordanţă cu strategia de consolidare a poziţiei de bancă de top."

Ca CFO, Popa afirmă că în ultimul timp a spus "da" mai multor proiecte precum mutarea unor unităţi şi chiar deschiderea altora noi, deşi de multe ori directorul financiar este în poziţia de a spune "nu". "Greu este să spui «da» cheltuirii unor bani şi să ţi-l asumi. Acolo unde piaţa are potenţial, nu ezităm. Este simplu să te uiţi la costuri şi mai greu să vezi dacă nu cumva pierzi venituri mutând o sucursală. Costurile sunt doar o parte din calcul şi este important să nu rămâi cantonat în această zonă. Provocarea vine din faptul că trebuie balansat un cost sigur cu un venit probabil."

Bogdan Popa, 35 de ani, lucrează pentru Raiffeisen din 2002, în primii ani în trezorerie, apoi în toamna lui 2007 a fost numit director financiar. Înainte de a veni la Raiffeisen a lucrat timp de trei ani pentru fosta firmă de consultanţă Arthur Andersen, unde s-a ocupat inclusiv de clienţi bănci. Are certificat CFA.

Raiffeisen Bank International, noul acţionar al Raiffeisen Bank România, a început operaţiunile

Ieri a fost prima zi oficială de business pentru Raiffeisen Bank International (RBI), grupul austriac rezultat din fuziunea Raiffeisen International - holdingul care administra subsidiarele grupului din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, cu divizia corporate a Raiffeisen Zentralbank (RZB) - una dintre cele mai mari bănci austriece, care rămâne "banca-mamă" a grupului Raiffeisen. RZB are 78,5% din RBI, care controlează acum şi divizia internaţională de leasing a grupului. Banca rezultată din fuziune a primit licenţa de la banca centrală a Austriei şi este listată la bursa din Viena în locul Raiffeisen International.

Proiectul fuziunii a fost făcut public în februarie 2010, după ce RZB resimţise din plin efectele crizei financiare şi avea nevoie de capital, iar Raiffeisen International, care era pe bursa din Viena, dar nu deţinea o licenţă bancară, putea avea mai uşor acces la finanţare.

Acţionarii fostei RI au devenit automat acţionari ai RBI. Herbert Stepic, 64 de ani, care a fost CEO al RI, conduce acum noua RBI. Aceasta deţine 99,49% din Raiffeisen Bank România.