Guvernul nu ştie cum arată legea bugetului de stat pe 2011

Autor: Iulian Anghel 11.10.2010

În săptămâna în care legea bugetului - cel mai important act normativ al unui an fiscal - ar fi trebuie să fie deja în dezbaterea Parlamentului, - nimeni nu pare să ştie cum arată actul normativ.

Ministerul Finanţelor spune că el este gata, dar nu dă detalii substanţiale, sfetnicii premierului nu pot divulga, după cum singuri spun, conţinutul legii, dar toată lumea face trimitere la strategia fiscal-bugetară 2011-2013 cu care Consiliul Fiscal a dat de pământ şi despre care sindicatele afirmă că ar fi fost deja retrasă pentru că, după cum le-ar fi explicat premierul Emil Boc, nu a fost decât o ciornă.

Declaraţiile oficiale sunt contradictorii.

"Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale pentru 2011 vor fi transmise Parlamentului în termenul legal, adică în această săptămână", susţine secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Ghergina.

"Legea nu poate fi adoptată atâta vreme cât sindicatele şi Guvernul nu se înţeleg pe salariul minim pe economie. Nu ştim când va fi aprobată legea în Guvern", spune consilierul primului-ministru Emil Boc, Andreea Paul-Vass. "Parametrii bugetului sunt stabiliţi şi sunt cei cuprinşi în strategia fiscal-bugetară 2011-2013", susţine Gherghina care, de ani de zile, se ocupă cu redactarea legii bugetului. Ba nu, spune Vass: "Orice modificare a salariului minim antrenează cu sine modificarea multor altor indicatori". "Legea bugetului este aproape gata", spune Gherghina. "Nu ştim cum arată legea bugetului", afirmă Vass. Bătut în cuie rămâne doar deficitul bugetar de 4,4% din PIB şi cheltuielile maxime cu salariile bugetarilor de 39 de miliarde de lei (9-9,2 mld. euro), arată consilierul premierului.

Sindicatele au cu totul o altă opinie. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, afirmă că discuţiile cu guvernul pe marginea salariului minim sunt întrerupte, efectiv, de trei săptămâni, în vreme ce consilierul premierului, Andreea Vass, spune că aceste negocieri sunt febrile şi că nu poate da detalii despre subteranele discuţiilor.

Salariul minim este de 600 de lei. Guvernul nu vrea şi nici nu are cu ce să-l majoreze, în vreme ce sindicatele susţin că doar actualizarea cu inflaţia din ultimii doi ani ar trebui să ridice salariul minim la 675 de lei. Sindicatele cer un salariu minim de 705 lei.

Ceea ce încurcă şi mai mult lucrurile este faptul că în această vreme se discută despre noile grile de salarizare ale noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar. În discuţiile cu FMI, Guvernul s-a angajat să plafoneze fondul total cu salariile bugetarilor la 39 mld. lei. Legea salarizării unitare a fost elaborată anul trecut şi prevedea ca diferenţa dintre salariul minim şi cel maxim (al preşedintelui ţării) este de 1 la 12. Legea modificată ar urma să prevadă că diferenţa este de 1-15. Ce se va modifica de fapt? Creşte salariul preşedintelui? Nicidecum. Ceea ce încearcă Guvernul este să modifice baza. Adică salariile să scadă, admite Andreea Vass. Sindicatele nici nu vor să audă. Guvernul susţine că modifică legea pentru o mai bună corelare a funcţiilor bugetare. Realitatea este alta. Pur şi simplu Guvernul nu mai are bani să plătească salarii potrivit actualei legi - şi asta o admite acum fostul ministru al muncii, Mihai Şeitan: "Discuţii de felul acesta vor fi şi în 2012. Şi atunci legea va fi modificată. Pur şi simplu nu avem bani".

În 2010, coeficientul de ierarhizare, cel în funcţie de care erau stabilite salariile bugetarilor, este de 705 lei. Potrivit legii încă în vigoare, în 2011 ar trebuie să fie de 765 de lei. Numai că, în momentul în care a fost elaborată legea, Guvernul a plătit pentru salariile bugetarilor 11 miliarde de euro. Anul viitor, strâns cu uşa de acordul cu FMI, a trebuie să-şi plafoneze salariile la 39 mld. lei, adică 9-9,2 mld. euro. Montajul care se încearcă acum este adaptarea plafonului maxim ce poate fi cheltuit cu salariile la numărul de salarii bugetare în plată.

Fără lămurirea acestor lucruri, bugetul de stat nu poate fi promovat în Parlament.

Nici anul trecut Guvernul Boc nu a respectat termenul legal de promovare a bugetului în Parlament până la 15 octombrie. Însă anul trecut a fost o situaţie atipică. Guvernul fusese demis de de Legislativ şi nu mai avea dreptul de iniţiativă legislativă. Anul acesta, chiar cu majoritatea fragilă pe care o are în Parlament, Executivul este unul perfect valid din punct de vedere juridic.

Indicatorii probabili ai bugetului din 2011