Istoria cartofiliei – o avere naţională/ de Stelian Ţurlea

A apărut de curând un volum de excepţie, datorat lui Silviu N. Dragomir, un împătimit al cartofiliei - "Istoria cartofiliei româneşti". Din păcate, nicio editură nu s-a arătat interesată de subiect, încât autorul a tipărit albumul pe speze proprii, fireşte într-un număr incredibil de mic de exemplare, se pare că în jur de 200. Mare păcat că o asemenea muncă, investiţie de inteligenţă şi pasiune nu ajung să fie cunoscute pe măsură!

Albumul este interesant nu numai prin imaginile formidabile pe care le cuprinde, ci şi prin informaţiile oferite. Cartofilia este pasiunea de a colecţiona, selecta şi studia vederile. Primele cărţi poştale ilustrate care au apărut în România sunt trei având un desen unic ce reprezenta Expoziţia Cooperatorilor deschisă la Bucureşti în 1894, tipărite pe suport roşu, galben şi albastru. Dar prima carte poştală ilustrată şi circulată apărută pe teritoriul actual al ţării pare să fi fost vederea din Sibiu tipărită la sfârşitul lunii decembrie 1885 de către Josef Drotleff, prin procedeul numit autotipie. Avea la bază o fotografie de ansamblu a oraşului Sibiu, pornită de la o fotografie realizată prin 1860 de Theodor Glatz. Comerţul cu ilustrate s-a dezvoltat repede şi s-a diversificat la începutul veacului trecut.

Toate acestea le povesteşte cu lux de amănunte Silviu N. Dragomir, care face o incursiune în istoria cărţilor poştale ilustate în întreaga lume, înainte de a zăbovi asupra istoriei româneşti, manufacturării, realizării şi diversificării ilustratelor, a ilustratorilor, fotografilor etc. Autorul insistă asupra extinderii extraordinare a utilizării cărţilor postale ilustrate imediat după apelarea la mijloacele de reproducere tipografică - care au adus la preţuri aproape derizorii "vederile" - şi asupra diversităţii lor uimitoare. Există cărţi poştale illustrate cu vederi de tot felul, cu mică şi mare publicitate, cu cărţi de vizită, bilete de loterie, poliţe de asigurare, calendare, suport ex-libris, popularizarea unor manifestări culturale, vederi cu suprapreţ pentru colectarea de fonduri, vederi-rebus, ilustrate cu capcane, ilustrate ca substitut al altor imprimante (mandat postal, telegrame s.a.), curiozităţi, ilustrate brodate sau colate, cărţi postale cu siluete, ilustrate tip puzzle, ilustrate cu efecte optice, ilustrate în relief, colaje, ilustrate personalizate, ilustrate-document. Din toate autorul oferă exemple.

Albumul mai cuprinde capitole despre colecţii şi colecţionari, tabele cu cartofili români aflaţi în corespondenţă de profil cu străinătatea, despre întrepătrunderile colecţionistice, tematicile în cartofilie, evaluarea cărţilor poştale ilustrate, organizarea cartofiliei româneşti şi cluburile de cartofilie. Cum spune autorul în dedicaţia anonimă, iubitorii şi păstrătorii acestei imagistici de mult apuse sunt "o adevărată avere naţională".

Silviu N. Dragomir, născut în 1930 la Roman, se ocupă de o viaţă de cărţile postale ilustrate şi a editat manufacturier mai multe albume-monografii despre "Istoria cartofiliei româneşti", "Istoria filateliei româneşti" (patru volume) şi "Lumea colecţionarilor".