Istoria cartofiliei – o avere naţională/ de Stelian Ţurlea
Ziarul Financiar
14.10.2010
A apărut de curând un volum de excepţie, datorat lui Silviu N.
Dragomir, un împătimit al cartofiliei - "Istoria cartofiliei
româneşti". Din păcate, nicio editură nu s-a arătat interesată de
subiect, încât autorul a tipărit albumul pe speze proprii, fireşte
într-un număr incredibil de mic de exemplare, se pare că în jur de
200. Mare păcat că o asemenea muncă, investiţie de inteligenţă şi
pasiune nu ajung să fie cunoscute pe măsură!
Albumul este interesant nu numai prin imaginile formidabile pe
care le cuprinde, ci şi prin informaţiile oferite. Cartofilia este
pasiunea de a colecţiona, selecta şi studia vederile. Primele cărţi
poştale ilustrate care au apărut în România sunt trei având un
desen unic ce reprezenta Expoziţia Cooperatorilor deschisă la
Bucureşti în 1894, tipărite pe suport roşu, galben şi albastru.
Dar
prima carte poştală ilustrată şi circulată apărută pe teritoriul
actual al ţării pare să fi fost vederea din Sibiu tipărită la
sfârşitul lunii decembrie 1885 de către Josef Drotleff, prin
procedeul numit autotipie. Avea la bază o fotografie de ansamblu a
oraşului Sibiu, pornită de la o fotografie realizată prin 1860 de
Theodor Glatz. Comerţul cu ilustrate s-a dezvoltat repede şi s-a
diversificat la începutul veacului trecut.
Toate acestea le povesteşte cu lux de amănunte Silviu N.
Dragomir, care face o incursiune în istoria cărţilor poştale
ilustate în întreaga lume, înainte de a zăbovi asupra istoriei
româneşti, manufacturării, realizării şi diversificării
ilustratelor, a ilustratorilor, fotografilor etc. Autorul insistă
asupra extinderii extraordinare a utilizării cărţilor postale
ilustrate imediat după apelarea la mijloacele de reproducere
tipografică - care au adus la preţuri aproape derizorii "vederile"
- şi asupra diversităţii lor uimitoare. Există cărţi poştale
illustrate cu vederi de tot felul, cu mică şi mare publicitate, cu
cărţi de vizită, bilete de loterie, poliţe de asigurare, calendare,
suport ex-libris, popularizarea unor manifestări culturale, vederi
cu suprapreţ pentru colectarea de fonduri, vederi-rebus, ilustrate
cu capcane, ilustrate ca substitut al altor imprimante (mandat
postal, telegrame s.a.), curiozităţi, ilustrate brodate sau colate,
cărţi postale cu siluete, ilustrate tip puzzle, ilustrate cu efecte
optice, ilustrate în relief, colaje, ilustrate personalizate,
ilustrate-document. Din toate autorul oferă exemple.
Albumul mai cuprinde capitole despre colecţii şi colecţionari,
tabele cu cartofili români aflaţi în corespondenţă de profil cu
străinătatea, despre întrepătrunderile colecţionistice, tematicile
în cartofilie, evaluarea cărţilor poştale ilustrate, organizarea
cartofiliei româneşti şi cluburile de cartofilie. Cum spune autorul
în dedicaţia anonimă, iubitorii şi păstrătorii acestei imagistici
de mult apuse sunt "o adevărată avere naţională".
Silviu N. Dragomir, născut în 1930 la Roman, se ocupă de o
viaţă de cărţile postale ilustrate şi a editat manufacturier mai
multe albume-monografii despre "Istoria cartofiliei româneşti",
"Istoria filateliei româneşti" (patru volume) şi "Lumea
colecţionarilor".