Protestele cele mai vehemente vin din partea celor mai nereformate ministere – Internele şi Finanţele

Protestele de la Finanţe vin la nicio lună de la marşul ilegal al poliţiştilor. Or, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor sunt cele mai nereformate şi mai stufoase ministere. În plus, în aceste ministere sunt şi cele mai mari salarii din sistemul bugetar. În administraţie se câştigă dublu faţă de sănătate sau învăţământ. Un agent de poliţie debutant venea acasă înainte de reducerea salariilor cu 1.800-2.000 de lei - salariu şi prime.

Internele şi Finanţele, sunt, în aceeaşi vreme, ministerele care au fost în topul angajatorilor în ultimii ani. Finanţele şi-au crescut personalul cu 25% din 2005 până în 2009, în vreme ce Administraţia cu 50%.

Pe de altă parte, ce face Ministerul Administraţiei şi Internelor o simte fiecare cetăţean care are de a face cu administraţia. Ca să-ţi înregistrezi o maşină, de pildă, demersul se poate transforma într-un calvar. Trebuie să mergi la Registrul Auto Român, apoi trebuie să mergi la CEC să achiţi o taxă pentru certificatul de înmatriculare. O altă taxă trebuie plătită la poştă tot pentru înmatriculare. În horă intră şi Finanţele. Un alt drum trebuie făcut la Administraţia Financiară pentru înregistrarea maşinii pe numele proprietarului De ce nu se pot obţine toate aceste lucruri într-un singur loc, cum se întâmplă în Germania, de pildă, sau în Marea Britanie? De ce, în momentul în care închiriezi o casă trebuie să-l iei pe chiriaş de mână să mergi la Poliţie cu el pentru viza sa de flotant şi nu merge chiriaşul singur cu actul de închiriere pentru a-i fi eliberată pe loc viza de flotant, cum se întâmplă în Germania? Apoi trebuie să mergi la Fisc ca să declari că ai închiriat casa pentru aţi fi reţinut impozitul.

De ce nu există soluţii pentru ca un astfel de demers să se petreacă într-o singură zi şi într-un singur loc? Dar ar mai putea atunci Ministerul Internelor să justifice creşterea de aproape 50.000 de angajaţi în cinci ani sau Finanţele creşterea numărului de lucrători cu 6.000 în acelaşi interval? Ce s-a întâmplat din 2005 încoace de Ministerul Finanţelor a angajat peste 6.000 de oameni?

Salariile din sectorul public trebuie să fie decente, dar sistemul nu permite asta întrucât există un număr prea mare de angajaţi, afirmă consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru: "Este necesar să se plătească salarii decente în sectorul public. Pe pe altă parte, sistemul nu permite, pentru că pur şi simplu există exces de ocupare. Au prea mulţi oameni de plătit cu salarii mari". Restructurarea în ministere a fost amânată prea mult, iar acum se răzbună, afirmă el.

Protestul angajaţilor din Ministerul de Finanţe faţă de neacordarea stimulentelor s-a extins ieri. Premierul Emil Boc susţine însă că aceste stimulente trebuie acordate celor care merită. Stimulente salariale pot fi plătite la Ministerul Finanţelor doar angajaţilor care contribuie la combaterea evaziunii fiscale, or, rezultatele înregistrate până în prezent la nivelul instituţiei nu sunt pe măsura solicitărilor şi a planului de încasări stabilit, spune Boc: "Cei care sunt performanţi şi depăşesc planul au dreptul conform legii la stimulente proporţional cu nivelul cu care au depăşit. Maniera această nediferenţiată, la toată lumea, nu mai poate continua. Când evaziunea fiscală va fi diminuată, da stimulente".

În aprilie, când Finanţele au fost obligate să publice salariile angajaţilor săi s-a văzut că stimulentele au fost acordate tuturor - şi doar aparatul propriu al instituţiei numără aproape 1.500 de salariaţi. S-au acordat stimulente şoferilor - chiar şi peste 2.000 de lei net şi astfel erau la Finanţe şoferi cu un venit net de aproape 4.000 de lei. Una dintre femeile de serviciu a primit, în aprilie, la un salariu de 600 de lei, stimulente de 1.800 de lei. Cu ce au contribuit aceşti oameni la strângerea taxelor la buget pentru a fi "stimulaţi"?

Este adevărat că stimulentele nu s-au mai acordat în ultimele două luni, iar salariaţii au suportat, pe lângă acest fapt, şi reducerea cu 25% a salariilor. Dar salariaţii Finanţelor sunt departe de a fi cei mai săraci bugetari.

"Cei de la Finanţe s-au obişnuit cu mulţi bani", spune ministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, care miercuri nu a putut pleca din minister fără escortă din pricina protestului angajaţilor din minister care au rămas în instituţie, unii dintre ei, şi în noaptea de miercuri spre joi.

Ce sunt stimulentele?

Ce sunt, practic, aceste stimulente pe care le primeau cei de la Finanţe? Stimulentele sunt acordate dintr-un fond realizat din ceea ce se colectează de către Finanţe şi ele puteau uneori însemna, lunar, un salariu sau chiar două. Potrivit legii, ele sunt acordate celor care fac performanţă. Dar, acordate fiind de şefi, criteriile nu au fost niciodată clare. De pildă, în aprilie, un expert asistent de la direcţia legislaţie în domeniul accizelor a câştigat doar doi lei din salariu, dar 701 lei din stimulente. Întrebarea este ce a făcut acest angajat dacă a primit doar doi lei la salariu? Probabil a stat acasă sau a avut o problemă, dar atunci pentru ce muncă a obţinut 701 lei din stimulente?

Mai mult, aceste stimulente nu sunt cuprinse în bugetul Ministerului Finanţelor care îşi trece la cheltuielile cu salariile doar sumele ce sunt date pentru salariile de bază potrivit legii cadru de funcţionare a ministerului.

O parte dintre sindicatele din învăţământ, poştă, comunicaţii şi transportul feroviar au susţinut ieri că se solidarizează cu protestatarii din Finanţe. Confederaţia "Cartel Alfa" a cerut tuturor bugetarilor să oprească voluntar lucrul şi a pretins Guvernului să-şi respecte obligaţiile către angajaţi, să decidă de urgenţă plata stimulentelor şi să renunţe la măsura reducerii salariilor cu 25%.

În schimb, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) susţine că protestele neautorizate ale angajaţilor din sistemul de finanţe periclitează grav stabilitatea economică a României, împiedicând mediul de afaceri să-şi desfăşoare activitatea normal şi îndepărtând posibilii investitori.

"Există multe alte categorii sociale afectate de criză, atât din mediul bugetar, cât şi privat, care au înţeles că situaţia obiectivă obligă la măsuri speciale şi care îşi continuă activitatea tocmai pentru a repune economia pe picioare", spune Alianţa.

În mai toate judeţele la instituţiile din subordinea Ministerului de Finanţe salariaţii au protestat ieri întrerupând lucrul.