„Războiul monetar“ nu reprezintă o ameninţare pentru Europa de Est deşi afectează în special ţările emergente

Autor: Catalina Apostoiu 17.10.2010

În timp ce economiile emergente din alte părţi ale lumii se luptă să stopeze aprecierea monedelor locale, Europa Centrală şi de Est se bucură de beneficiile întăririi monedelor locale.



Creşterea graduală a principalelor monede din Europa Centrală şi de Est în raport cu dolarul şi euro limitează datoria publică a Poloniei raportată la producţia anuală, înlesneşte rambursarea creditelor în valută din Ungaria şi reduce inflaţia în Cehia şi în întreaga regiune, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Strategii cred că aprecierea monedelor ajută mai degrabă decât să afecteze economiile din regiune, sugerând că Europa Centrală şi de Est nu se va alătura "războiului monetar" în care multe ţări încearcă să stăvilească aprecierea monedelor locale pentru a păstra avantajul competitiv al exporturilor.

Cehii se bucură de aprecierea coroanei

Doi oficiali ai băncii centrale din Cehia, ale cărei exporturi reprezintă 80% din Produsul Intern Brut, au declarat că nu consideră aprecierea din acest an cu 7,5% a coroanei, cea mai performantă monedă din regiune, drept o problemă.

"Nu este atât de puternică încât să afecteze politica monetară şi exportatorii în acest moment", a declarat Kamil Janacek, membru al boardului băncii centrale cehe.

Acesta a adăugat că firmele din Cehia pot face faţă unei aprecieri anuale de aproximativ 4% în raport cu euro în fiecare an, opinie împărtăşită şi de guvernatorul băncii centrale Miroslav Singer, care a declarat de asemenea că moneda cehă revine pe calea de apreciere nominală pe termen lung.

"Comerţul extern nu semnalează pe moment că rata de schimb ar fi nesustenabilă." Redresarea economică puternică înregistrată de Germania, o piaţă de export de top pentru Europa de Est, contribuie la limitarea impactului negativ al aprecierii monetare.

Politicile ţărilor dezvoltate dăunează

Strategii din Asia şi America Latină se confruntă cu un val de lichiditate alimentat de politicile monetare ultrarelaxate din economii dezvoltate importante cum ar fi Statele Unite şi Japonia. În Europa centrală, fluxurile au fost mai puţin violente în acest an, pentru că regiunea este mai direct expusă faţă de crizele datoriilor din zona euro, ritmul de creştere economică a fost mai lent, iar guvernele nu au adus încă sub control deficitele bugetare.

În ultimele luni, un val de investiţii de portofoliu a început să invadeze regiunea, în special Polonia, a cărei economie este de aşteptat să ocupe unele dintre primele locuri din UE din punctul de vedere al creşterii în acest an.

Însă Elzbieta Chojna-Duch, membru al conducerii băncii centrale, a declarat că aprecierea zlotului, de 4,8% din 1 iulie, ar putea tempera creşterea inflaţiei, ceea ce, conform unui sondaj al Reuters în rândul analiştilor, ar putea determina o creştere a ratelor dobânzii până la sfârşitul anului.

Rezistenţa zlotului sugerează de asemenea că există perspective foarte îndepărtate legate de o depreciere semnificativă care ar putea împinge în sus raportul datorie guvernamentală/PIB.

Bogdan Klimaszewski, director adjunct al departamentului datorii din cadrul ministerului finanţelor, a anticipat că zlotul se va aprecia în continuare treptat, opinie susţinută şi de analiştii intervievaţi de Reuters.

Ajutor nesperat pentru unguri

Ungaria beneficiază de asemenea de pe urma întăririi monedei locale.

În condiţiile în care jumătate din datoriile gospodăriilor sunt exprimate în franci elveţieni, debitorii ungari au avut foarte mult de suferit în acest an, când forintul s-a prăbuşit până la un minim istoric în raport cu moneda elveţiană. Împrumutându-se la o valoare a forintului de aproximativ 150 de unităţi în raport cu francul elveţian în urmă cu trei ani, deţinătorii de credite ipotecare s-au confruntat cu creşteri puternice ale ratelor în momentul în care ţara a fost nevoită să apeleze la ajutorul instituţiilor internaţionale.

Forintul s-a apreciat însă cu aproximativ 5% în raport cu francul şi moneda euro de la începutul lunii septembrie, reducând în oarecare măsură presiunea asupra debitorilor şi băncilor.

Laszlo Wolf, CEO adjunct al celei mai mari bănci a ţării, OTP, a declarat că creditele neperformante au atins un vârf în acest an.

"Nu ne aşteptăm la o deteriorare în continuare a situaţiei. Forintul maghiar s-a întărit în ultimele câteva săptămâni", a declarat Wolf.

Ce au făcut monedele din Est