Bruges, oraşul unde ciocolateriile de familie şi marii retaileri vestimentari îşi dispută clienţii

În Bruges, ciocolateriile te îmbie la tot pasul. Zeci de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata este fie produsă, fie ornată manual. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, de la forma şi culoarea bomboanelor şi a tabletelor de ciocolată şi până la ambalaj. Ciocolata este în sine o atracţie turistică în Bruges, care atrage deopotrivă localnici, dar mai ales turişti, plăcut surprinşi de inventivitatea ciocolatierilor. Şi cum cele mai multe ciocolaterii sunt pe străduţele pietonale, care trec peste canale şi prin parcuri, precum şi prin zonele de shopping, oraşul este în sine o invitaţie la plimbare.

Parcurile din Bruges sunt largi şi cochete, clădirile frumos conservate, iar preferata turiştilor este o zi de relaxare în acest orăşel care este supranumit Veneţia Nordului.

Aşadar, nu doar ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se lasă mai prejos. Deşi vânzătorii nu te aşteaptă în uşă ca în Turcia şi deşi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte "Orice la 10 lei", cumpărătorii intră şi nu ies cu mâna goală. De fapt, asta m-a mirat cel mai mult în Bruges: aproape toţi oamenii care se plimbau prin oraş duceau în mână una sau mai multe sacoşe cu însemnele unui brand de haine. Nici urmă de priviri lungi la vitrine sau de restricţii în bugetele de cumpărături - toată lumea cumpăra ceva.

În capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comercială nu mai ai loc să păşeşti. Cumpărătorii se înghesuie în magazine, deşi perioada reducerilor încă nu a început.

Înghesuială pe arterele comerciale

Pe o distanţă de nici 400 de metri sunt, aproape unul după altul, cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fără o pungă inscripţionată cu logo-ul retailerului suedez, iar în fiecare magazin coada numără cel puţin cinci persoane. La doar câţiva paşi găseşti toate numele momentului în ceea ce priveşte moda mass-market, cele mai multe deţinute de spaniolii de la Inditex: Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar câteva dintre ele.

Care este însă motivaţia unui retailer să îşi deschidă mai multe unităţi pe aceeaşi rută comercială? Este evident vorba de imagine şi de vizibilitate, însă "în principiu pot exista mai multe motive. Printre acestea se numără asumarea unei eventuale canibalizări de vânzări proprii pentru a evita apariţia sau dezvoltarea unui concurent într-o zonă apropiată cu potenţialul de a afecta afacerile", crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager în cadrul Roland Berger Strategy Consultants România.

Poate fi vorba însă şi de un concept de magazin diferit din punctul de vedere al clienţilor ţintă, al gamei de produse oferite sau al dimensiunii punctului de vânzare.

"Astfel de complementaritate poate exista, de exemplu, în cazul unui retailer de îmbrăcăminte care are un magazin distinct pentru articolele pentru bărbaţi, femei şi copii. Acestea sunt plasate în apropiere unul de celălalt. H&M, de exemplu, deseori practică astfel de diferenţieri", explică Nemes. "Acelaşi lucru este valabil şi în cazul unui retailer cu magazin de îmbrăcăminte, dar şi cu outlet de accesorii sau obiecte pentru casă."

În pofida crizei financiare care şi-a lăsat amprenta asupra economiilor europene şi care a golit buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe plus. Astfel, în luna iulie a acestui an vânzările au crescut cu 1,4% comparativ cu luna precedentă şi cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România nu a simţit aceleaşi creşteri la acest capitol, ci dimpotrivă, în condiţiile în care declinul lunar este de 10,5%, iar scăderea faţă de 2008 se ridică la 8%.

Cine sunt însă cei care cumpără?

Turiştii sau belgienii?

Belgia nu a fost niciodată o destinaţie turistică de top. Nici în 2009 micul stat nu a reuşit să intre în topul celor mai importante zece destinaţii turistice din lume după numărul de turişti internaţionali primiţi, unde se regăsesc şase state europene, în frunte cu Franţa şi Spania.

Mai mult, anul trecut numărul de turişti străini a scăzut cu 5,9%, potrivit Eurostat. Evoluţia turismului în Belgia a fost în ton cu evoluţia turismului mondial. Şi numărul de belgieni care au ales să îşi facă vacanţele în străinătate a scăzut, pentru prima dată după 2004. Turismul intern a avut o evoluţie mai bună, numărul belgienilor care au preferat să viziteze "frumuseţile patriei" crescând cu 1,6%.

Printre turişti se găsesc şi câţiva români rătăciţi, care nu ocolesc Belgia, deşi preferă să îşi petreacă vacanţele în alte ţări europene, printre cele mai populare în anii trecuţi au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia, Spania, Austria, Franţa, Italia.

"Să ştiţi că sunteţi singura persoană din România care a decis să ne viziteze", îmi spune "gondolierul" unei bărci din Bruges, care ştia şase limbi străine şi câteva cuvinte în română.

În Bruges, bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apă pentru turiştii care vor să cutreiere canalele şi să vadă oraşul într-o oră, pentru aproape 8 euro. Şi bicicletele sunt la ele acasă aici. Sute de biciclişti decorează străzile. În gara din Bruges te simţi ca în Amsterdam într-o parcare de vehicule pe două roţi.

Sute de biciclete de toate culorile stau cuminţi una lângă alta în aşteptarea proprietarului. Nu doar localnicii optează pentru biciclete, ci şi turiştii grăbiţi. Cicliştii sunt chiar privilegiaţi, pentru că există peste 50 de străzi cu sens unic, unde ei pot pedala în ambele direcţii. Bicicletele pot fi închiriate cu 3-4 euro pe oră sau cu 6-12 euro pentru o zi întreagă.

Dacă în oraşele mici, precum Bruges sau Gent, oportunităţile de transport sunt variate, în capitala europeană Bruxelles cele mai bune opţiuni rămân transportul în comun sau maşina.

Din poziţia de oraş care găzduieşte instituţiile europene, Bruxelles se bucură de un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economişti care vin în interes de serviciu.

În fiecare zi, pragul instituţiilor europene este trecut şi de zeci, chiar sute de români, veniţi fie pe cont propriu, în interes personal sau de afaceri, fie aduşi de europarlamentarii români.

Fiecare europarlamentar român dintre cei 33 primeşte fonduri de la Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la Bruxelles.

În zona office a oraşului, oamenii, întotdeauna grăbiţi, merg la pas alert spre o destinaţie comună: instituţiile europene. Cartierul european din Bruxelles, care găzduieşte instituţiile europene, face notă discordantă cu restul capitalei Belgiei, unde arhitectura pariziană se îmbină cu aerul boem al Amsterdamului.

Clădirile de sticlă şi oamenii în costum dau tonul în acest cartier aflat ceva mai departe de centrul oraşului, unde arhitectura gotică domină piaţa centrală, Grand Place, sau aşa-numita "inimă a oraşului". Bruxelles nu este însă unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Belgiei sau cel puţin asta susţin atât localnicii, cât şi turiştii. La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele atracţii.

"Bruges este mult mai frumos decât Bruxelles, este mai turistic, mai mic şi mai romantic", spune reprezentanta biroului de turism din oraş. Arhitectura bine conservată din Bruges îl propulsează în topul celor mai frumoase oraşe din Belgia, potrivit celor mai multe topuri. Andreea, un turist român care a vizitat Belgia, spune că arhitectura e punctul forte al micuţului oraş de pe ape.

Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro