Liderii ascunşi ai lumii au venit la Bucureşti să vadă cum arată criza pe viu şi să discute ce se întâmplă cu Europa socială. Vedeţi aici în exclusivitate lista celor prezenţi

Vor rezista economiile şi societatea din Europa la testul de anduranţă pe care îl presupun planurile guvernamentale de austeritate fiscală? Cine va câştiga şi cine va pierde în războiul valutelor? Va ajunge Grecia în situaţia de a-şi restructura datoria externă şi care ţări ar putea fi contaminate de şoc? Cât de "înţelepte" sunt de fapt pieţele financiare? Cum se împarte povara "erorilor" între ţările cu surplus şi cele cu deficite? Va supravieţui proiectul monedei euro şi cât de "egoistă" este politica Germaniei ca membru al UE cu cea mai puternică economie?

Acestea au fost unele dintre temele de discuţie abordate de lideri influenţi ai lumii la reuniunea organizată la sfârşitul săptămânii trecute la Bucureşti de către ramura europeană a Comisiei Trilaterale.

Ca ţară gazdă, România a fost subiectul câtorva prezentări informative, care nu au suscitat însă dezbateri. Una dintre întrebările adresate unui oficial român a vizat motivul pentru care România a recurs în 2009 la acordul cu FMI şi UE de 20 mld. euro, explicaţiile fiind cele deja clasice legate de efectul de "ancoră" de credibilitate şi stimul pentru reforme, precum şi de costul mai scăzut al finanţării.

De asemenea, greii finanţelor şi ai diplomaţiei internaţionale prezenţi la reuniune au aflat că în România nu a avut loc practic o criză financiară pentru că nu s-a păbuşit nicio bancă, statul nu a dat capital băncilor private aşa cum s-a întâmplat în Vest, iar BNR nu a ajutat sistemul bancar cu lichiditate decât pe o perioadă scurtă.

Explicaţia fundamentală privind amploarea crizei economice din România ţine de faptul că politicienii nu au realizat cât de periculoasă este o politică fiscală şi salarială prociclică (cu creşteri de cheltuieli în perioadă de boom economic în loc de economisire), iar populaţia a căzut în capcana iluziei că expansiunea economică va dura la nesfârşit. De asemenea, ca soluţie de atragere de capitaluri a fost invocată posibilitatea unei amnistii fiscale pentru românii care deţin sume mari de bani în străinătate, după modelul practicat deja de mari ţări europene.

Reuniunea de la Bucureşti a fost ocazia pentru a fi discutate şi chestiuni regionale privind Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova - cu problemele legate de negocierile de asociere la UE, apropiatele alegeri şi conflictul din Transnistria. A participat ca membru şi Marek Belka, guvernatorul băncii centrale a Poloniei. De asemenea, a fost invitat, dar şi-a anulat participarea tot ca membru Andreas Treichl, CEO al Erste Group, care controlează BCR.

Organizaţia acceptă şi invitaţi la reuniunile sale, astfel că au fost prezenţi bancheri români precum Mişu Negriţoiu, Răsvan Radu, Nicolae Dănilă şi Petru Rareş sau Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom.

Unul dintre subiectele care au suscitat cele mai aprinse dezbateri a fost poziţia Germaniei în contextul crizei internaţionale - atitudinea faţă de Grecia, măsura în care susţine sau nu interesele UE.

În privinţa Greciei, au fost susţinute opinii potrivit cărora ar trebui să fie avută în vedere posibilitatea restructurării datoriei externe, fiind invocat modelul celebrelor Brady Bonds, "inventate" în 1989 de trezorierul SUA Nicholas Brady pentru conversia datoriilor ţărilor latino-americane care intraseră în default. Comisia Trilaterală, alături de Clubul Bilderberg sau Clubul de la Roma, reprezintă una dintre organizaţiile private cele mai elitiste din care fac parte cei mai puternici oameni ai lumii. Trilaterala a fost înfiinţată în 1973 ca o alianţă între influenţi bancheri, diplomaţi şi magnaţi din SUA, UE şi Japonia. Printre membrii săi figurează Henry Kissinger, celebrul fost secretar de stat al SUA, Strobe Talbot sau Condoleezza Rice, care au deţinut aceeaşi funcţie la Washington, şi Paul Volcker, fost preşedinte al Federal Reserve şi actual şef al Comitetului de redresare economică înfiinţat de preşedintele Barack Obama.

Unul dintre fondatorii organizaţiei este magnatul David Rockefeller.