Numărul de nunţi a scăzut la jumătate din cauza crizei, iar divorţurile au crescut cu 17% pe timp de vară

Autor: Adelina Mihai 19.10.2010

Piaţa nunţilor a scăzut la jumătate de la începutul crizei, ajungând la o valoare de aproximativ 650 de milioane de euro, în timp ce numărul divorţurilor a crescut cu 17% în lunile de vară comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, potrivit unui calcul al ZF. Evoluţia pieţei nunţilor se poate calcula după trei indicatori: numărul de căsătorii încheiate oficial, bugetele alocate petrecerilor de nuntă şi tarifele practicate de firmele organizatoare de astfel de evenimente.



Anul trecut, în România s-au înregistrat aproape 134.000 de că­sătorii, în scădere cu 10% faţă de 2008, potrivit da­te­lor de la Statistică (INS). Raportat însă la pri­me­le opt luni din an, numărul de căsătorii a scă­zut cu aproape 21% în 2010 prin com­pa­raţie cu 2008, ajungând la aproape 90.000 în perioa­da ianuarie - august a acestui an. Dacă la aceas­­tă cifră de adaugă şi scăderea de 25-30% în bugetele alocate petrecerilor de nun­­tă, precum şi a tarifelor practicate la ser­vicii de organizare de astfel de eveni­men­te, se poa­te estima la jumătate declinul unui busi­­ness în ca­re se rula anual peste 1,2 - 1,3 mld. euro.

Numai jumătate din românii care se căsătoresc fac şi petrecere de nuntă, spun reprezentanţii companiilor organizatoare de astfel de evenimente.
"Piaţa nunţilor a scăzut la 50% din trei mo­tive principale: nefiind o prioritate, unii au mai amânat-o încă un an, în speranţa că tre­ce criza. Pentru cei care vor să-şi facă în con­tinuare nunta, bugetele au scăzut, pentru că nu-şi permit o petrecere foarte scumpă. Iar acele persoane care fac nuntă - cu bugete re­duse- au parte de un număr mai mic de in­vitaţi", este de părere Alin Caraman, direc­to­rul agentiei organizatoare de petreceri de nun­tă şi petreceri corporate Bon Mariage din Capitală, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste un million de euro, la fel ca în anii precedenţi.

Astfel, la un buget mediu de 10.000 de euro pentru fiecare petrecere cu 100 de in­vitaţi, rezultă că businessul nunţilor a fost de 650 de milioane de euro anul trecut, la jumă­ta­te faţă de perioada de dinaintea crizei. Su­ma poate fi chiar mai mică, având în vedere fap­tul că nivelul bugetelor alocate pentru pe­tre­cerile de nuntă din oraşele din provincie este de 6.000- 7.000 de euro.
"Deşi ni s-au înjumătăţit veniturile, am cres­cut numărul de locaţii şi nu am avut o scă­dere a cifrei de afaceri şi estimăm că vom în­cheia anul cu un milion de euro, la fel ca în anii trecuţi", mai spune Caraiman, care con­du­ce o firmă prezentă pe piaţa locală de 10 ani.
Nu de aceeaşi părere este însă Andreea Radu, director al firmei organizatoare de nunţi Emerald Wedding, care crede că bugetele pentru petrecerile de nuntă au scăzut cu sub 10% şi că românii plătesc în continuare între 3.000 şi 15.000 de euro pentru organizarea unei nunţi cu 100 de invitaţi.
"Spre deosebire de anii anteriori, când veneau să semneze contracte imediat după târgurile de nunţi şi plăteau avansul din ianuarie dacă nunta era în septembrie, acum contractele pentru o nuntă din septembrie se încheie în august. Oamenii nu mai vor să ţină banii blocaţi", mai spune Andreea Radu.

Tarife tot mai reduse pentru petreceri
Cristi M., 25 de ani, şi-a organizat petre­ce­rea de nuntă în această vară, la un res­tau­rant din Bucureşti şi a cheltuit 10.000 de euro pen­tru evenimentul la care au participat 98 de invitaţi. Deşi a vrut să facă nunta în 2009, nu a reuşit să găsească un restaurant dispo­ni­bil la sfârşitul lui 2008 şi din acest motiv a mai amânat evenimentul cu încă un an.
"Am semnat contractul în 2009, când toa­tă lumea spera că în a doua jumătate a lui 2010 o să fie mai bine, că revenim pe creş­tere. La vremea respectivă, mi se părea un preţ corect, comparativ cu oferta celor­lalte 20 de restaurante pe care le-am avut în ve­de­re. Am observat însă că restaurantul în care mi-am făcut nunta a redus tarifele cu 15-20% anul acesta, pentru contractele sem­nate după 1 septembrie", spune Cristi.
O tendinţă în ceea ce priveşte nunţile la ro­mâni se observă şi la locu­ri­le alese pentru petrecere.
Preţurile au de­venit mult mai ac­cesibile chiar şi pentru locu­rile luxoase, precum palatele din jurul Bucu­reş­tiului. Potrivit site-ului Palate.ro, care cen­trali­zează oferta pentru astfel de eveni­mente în Palatul Ghika, Palatul Bragadiru şi Palatul Snagov, aflate în apropierea Bucu­re­ştiului, chiriile încep de la 3.900 de euro, iar preţul unui meniu nu depăşeşte 85 de euro, ceea ce înseamnă că la o nuntă cu 100 de in­vi­taţi organizată într-unul dintre cele trei pala­te bugetul este de 12.000 - 13.000 de euro.
"Am observat că oamenii preferă în ultimul timp nunta la cort, în aer liber, deşi preţurile au început să scadă dramatic. În trecut, o nuntă organizată la unul din cele trei palate costa cel puţin 20.000 de euro", adaugă Caraman.
Vara - mai puţine nunţi, mai multe divorţuri
Cele mai semnificative variaţii se observă în perioada verii: numărul de căsătorii din lunile de vară ale acestui acest an a scăzut cu un sfert fa­ţă de acum doi ani, în statisticile oficiale înre­gistrându-se cu peste 15.700 mai puţine nunţi. În schimb, numărul de dosare de divor­ţuri a cres­cut cu aproape 17% în aceeaşi perioadă, deşi în iulie şi august instanţele judecătoreşti sunt în vacanţă. Vara se iau cel mai uşor de­ci­ziile majore în viaţă, spun specialiştii, iar criza şi-a pus amprenta asupra vieţii de familie.

Una din patru căsătorii se transformă în divorţ
Anul trecut, în România au fost încheiate aproa­pe 134.000 de căsătorii şi peste 30.000 de divor­ţuri, ceea ce înseamnă că la fiecare patru căsă­to­rii înregistrate corespunde un divorţ. Spre com­paraţie, în urmă cu 40 de ani, la fiecare di­vorţ corespundea un număr de 18 căsătorii: în 1970 românii au avut 145.000 de căsătorii şi 7.800 de divorţuri, potrivit datelor înregistrate de Institutul Naţional de Statistică.
Creşterea numărului de divorţuri în ulti­me­le luni (peste 8.300 de divorţuri încheiate în lu­ni­le iunie, iulie şi august, în creştere cu aproape 17% - 1.200 de dosare - faţă de acum doi ani) îşi gă­seşte o explicaţie clară în declinul situaţiei eco­nomice din ultimii doi ani, care a avut im­pact direct asupra condiţiilor de trai şi asupra re­laţiilor de familie. Totuşi, numărul de divor­ţuri nu a crescut semnificativ în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008: numai 46 de divorţuri în plus au avut românii, adică mai puţin de 1%.
"În perioade de boom economic, oamenii sunt obişnuţi «să întindă mâna» şi îşi aleg astfel o casă mai frumoasă sau o maşină mai scumpă. Când peste un an s-au trezit că nu-şi mai puteau plă­ti ratele la bancă, şi-au dat seama că parcă nici relaţia sentimentală nu a avut acelaşi mo­tor. Sunt convins că există o corelaţie pertinentă în­tre situaţia economică şi relaţiile senti­men­tale, din cauza instabilităţii create", este de pă­re­re Mi­hai Florea, partener la casa de avo­ca­tu­ră Florea & Asociaţii. El a mai precizat că nu­mă­rul ca­zurilor de divorţ de care se ocupă firma sa a cres­cut foarte mult comparativ cu acum pa­tru- cinci ani, însă cazurile au devenit tot mai com­pli­ca­te. Procedurile de divorţ durează între şa­se luni şi un an şi jumătate, iar numai 5% din cei care depun dosarul de divorţ se împacă şi anu­lea­ză procesul, în general acesta fiind cazul fa­mi­liilor cu copii. Deşi legea nu impune ca soţii să aibă un avocat implicat în procesul de divorţ, în ma­joritatea cazurilor se apelează la serviciile unui avocat. Cel mai frecvent întâlnite motive de divorţ în România sunt părăsirea nejusti­fi­ca­tă a domiciliului conjugal, adulterul sau violenţa.
Marian Roşca, avocat în cadrul casei de avocatură cu acelaşi nume, spune că onorariul mediu al unui avocat pentru un caz de divorţ poate fi estimat la 250 de euro, însă acesta creşte atunci când intervine partajul- procedură care, din punct de vedere legislativ, este separată de cea a divorţului.
"Numărul de divorţuri a crescut, pentru că tră­im într-o economie de consum, iar o parte din români pleacă să lucreze în afară. Este evi­dent că lipsa banilor generează probleme în cuplu, pentru că se majorează cheltuielile şi apar problemele", a spus Roşca.

Nu criza a scăzut numărul căsătoriilor, ci independenţa femeilor
Dacă numărul de divorţuri a crescut pe seama crizei, nu se poate spune acelaşi lucru despre scăderea numărului de nunţi, întrucât problemele economice nu au generat schimbări majore în planurile de viitor ale românilor.
Deşi numărul de nunţi în perioadele de va­ră a scăzut cu peste 15.000 (de la aproape 62.000 de căsătorii în 2008 în iunie, iulie şi au­gust la 46.000 de nunţi în aceeaşi perioadă din 2010), se ob­servă o creştere masivă a numă­rului de căsă­to­rii în luna aprilie, când există aproape o du­blare faţă de anul trecut.
"Am observat că există o creştere a numă­ru­lui de căsătorii în perioadele de primăvară şi toam­nă. Oamenii au înţeles că vara lumea plea­că în concedii, copiii sunt în va­canţă, iar în luni precum aprilie sau septem­brie riscul de a avea mai puţini invitaţi e mai mic", susţine Andreea Radu, director al firmei organizatoare de nunţi Emerald Wedding.
O altă explicaţie privind scăderea număru­lui de căsătorii este schimbarea percepţiei asu­pra familiei tradiţionale faţă de anii trecuţi.