Numărul de nunţi a scăzut la jumătate din cauza crizei, iar divorţurile au crescut cu 17% pe timp de vară
Piaţa nunţilor a scăzut la jumătate de la începutul crizei, ajungând la o valoare de aproximativ 650 de milioane de euro, în timp ce numărul divorţurilor a crescut cu 17% în lunile de vară comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, potrivit unui calcul al ZF. Evoluţia pieţei nunţilor se poate calcula după trei indicatori: numărul de căsătorii încheiate oficial, bugetele alocate petrecerilor de nuntă şi tarifele practicate de firmele organizatoare de astfel de evenimente.
Anul trecut, în România s-au înregistrat aproape 134.000 de
căsătorii, în scădere cu 10% faţă de 2008, potrivit datelor de
la Statistică (INS). Raportat însă la primele opt luni din an,
numărul de căsătorii a scăzut cu aproape 21% în 2010 prin
comparaţie cu 2008, ajungând la aproape 90.000 în perioada
ianuarie - august a acestui an. Dacă la această cifră de adaugă
şi scăderea de 25-30% în bugetele alocate petrecerilor de nuntă,
precum şi a tarifelor practicate la servicii de organizare de
astfel de evenimente, se poate estima la jumătate declinul unui
business în care se rula anual peste 1,2 - 1,3 mld. euro.
Numai jumătate din românii care se căsătoresc fac şi petrecere de
nuntă, spun reprezentanţii companiilor organizatoare de astfel de
evenimente.
"Piaţa nunţilor a scăzut la 50% din trei motive principale:
nefiind o prioritate, unii au mai amânat-o încă un an, în speranţa
că trece criza. Pentru cei care vor să-şi facă în continuare
nunta, bugetele au scăzut, pentru că nu-şi permit o petrecere
foarte scumpă. Iar acele persoane care fac nuntă - cu bugete
reduse- au parte de un număr mai mic de invitaţi", este de părere
Alin Caraman, directorul agentiei organizatoare de petreceri de
nuntă şi petreceri corporate Bon Mariage din Capitală, care a
încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste un million de
euro, la fel ca în anii precedenţi.
Astfel, la un buget mediu de 10.000 de euro pentru fiecare
petrecere cu 100 de invitaţi, rezultă că businessul nunţilor a
fost de 650 de milioane de euro anul trecut, la jumătate faţă de
perioada de dinaintea crizei. Suma poate fi chiar mai mică, având
în vedere faptul că nivelul bugetelor alocate pentru petrecerile
de nuntă din oraşele din provincie este de 6.000- 7.000 de
euro.
"Deşi ni s-au înjumătăţit veniturile, am crescut numărul de
locaţii şi nu am avut o scădere a cifrei de afaceri şi estimăm că
vom încheia anul cu un milion de euro, la fel ca în anii trecuţi",
mai spune Caraiman, care conduce o firmă prezentă pe piaţa locală
de 10 ani.
Nu de aceeaşi părere este însă Andreea Radu, director al firmei
organizatoare de nunţi Emerald Wedding, care crede că bugetele
pentru petrecerile de nuntă au scăzut cu sub 10% şi că românii
plătesc în continuare între 3.000 şi 15.000 de euro pentru
organizarea unei nunţi cu 100 de invitaţi.
"Spre deosebire de anii anteriori, când veneau să semneze contracte
imediat după târgurile de nunţi şi plăteau avansul din ianuarie
dacă nunta era în septembrie, acum contractele pentru o nuntă din
septembrie se încheie în august. Oamenii nu mai vor să ţină banii
blocaţi", mai spune Andreea Radu.
Tarife tot mai reduse pentru petreceri
Cristi M., 25 de ani, şi-a organizat petrecerea de nuntă în
această vară, la un restaurant din Bucureşti şi a cheltuit 10.000
de euro pentru evenimentul la care au participat 98 de invitaţi.
Deşi a vrut să facă nunta în 2009, nu a reuşit să găsească un
restaurant disponibil la sfârşitul lui 2008 şi din acest motiv a
mai amânat evenimentul cu încă un an.
"Am semnat contractul în 2009, când toată lumea spera că în a doua
jumătate a lui 2010 o să fie mai bine, că revenim pe creştere. La
vremea respectivă, mi se părea un preţ corect, comparativ cu oferta
celorlalte 20 de restaurante pe care le-am avut în vedere. Am
observat însă că restaurantul în care mi-am făcut nunta a redus
tarifele cu 15-20% anul acesta, pentru contractele semnate după 1
septembrie", spune Cristi.
O tendinţă în ceea ce priveşte nunţile la români se observă şi la
locurile alese pentru petrecere.
Preţurile au devenit mult mai accesibile chiar şi pentru
locurile luxoase, precum palatele din jurul Bucureştiului.
Potrivit site-ului Palate.ro, care centralizează oferta pentru
astfel de evenimente în Palatul Ghika, Palatul Bragadiru şi
Palatul Snagov, aflate în apropierea Bucureştiului, chiriile
încep de la 3.900 de euro, iar preţul unui meniu nu depăşeşte 85 de
euro, ceea ce înseamnă că la o nuntă cu 100 de invitaţi
organizată într-unul dintre cele trei palate bugetul este de
12.000 - 13.000 de euro.
"Am observat că oamenii preferă în ultimul timp nunta la cort, în
aer liber, deşi preţurile au început să scadă dramatic. În trecut,
o nuntă organizată la unul din cele trei palate costa cel puţin
20.000 de euro", adaugă Caraman.
Vara - mai puţine nunţi, mai multe divorţuri
Cele mai semnificative variaţii se observă în perioada verii:
numărul de căsătorii din lunile de vară ale acestui acest an a
scăzut cu un sfert faţă de acum doi ani, în statisticile oficiale
înregistrându-se cu peste 15.700 mai puţine nunţi. În schimb,
numărul de dosare de divorţuri a crescut cu aproape 17% în
aceeaşi perioadă, deşi în iulie şi august instanţele judecătoreşti
sunt în vacanţă. Vara se iau cel mai uşor deciziile majore în
viaţă, spun specialiştii, iar criza şi-a pus amprenta asupra vieţii
de familie.
Una din patru căsătorii se transformă în
divorţ
Anul trecut, în România au fost încheiate aproape 134.000 de
căsătorii şi peste 30.000 de divorţuri, ceea ce înseamnă că la
fiecare patru căsătorii înregistrate corespunde un divorţ. Spre
comparaţie, în urmă cu 40 de ani, la fiecare divorţ corespundea
un număr de 18 căsătorii: în 1970 românii au avut 145.000 de
căsătorii şi 7.800 de divorţuri, potrivit datelor înregistrate de
Institutul Naţional de Statistică.
Creşterea numărului de divorţuri în ultimele luni (peste 8.300 de
divorţuri încheiate în lunile iunie, iulie şi august, în creştere
cu aproape 17% - 1.200 de dosare - faţă de acum doi ani) îşi
găseşte o explicaţie clară în declinul situaţiei economice din
ultimii doi ani, care a avut impact direct asupra condiţiilor de
trai şi asupra relaţiilor de familie. Totuşi, numărul de
divorţuri nu a crescut semnificativ în primele opt luni ale
acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008: numai 46 de
divorţuri în plus au avut românii, adică mai puţin de 1%.
"În perioade de boom economic, oamenii sunt obişnuţi «să întindă
mâna» şi îşi aleg astfel o casă mai frumoasă sau o maşină mai
scumpă. Când peste un an s-au trezit că nu-şi mai puteau plăti
ratele la bancă, şi-au dat seama că parcă nici relaţia sentimentală
nu a avut acelaşi motor. Sunt convins că există o corelaţie
pertinentă între situaţia economică şi relaţiile sentimentale,
din cauza instabilităţii create", este de părere Mihai Florea,
partener la casa de avocatură Florea & Asociaţii. El a mai
precizat că numărul cazurilor de divorţ de care se ocupă firma
sa a crescut foarte mult comparativ cu acum patru- cinci ani,
însă cazurile au devenit tot mai complicate. Procedurile de
divorţ durează între şase luni şi un an şi jumătate, iar numai 5%
din cei care depun dosarul de divorţ se împacă şi anulează
procesul, în general acesta fiind cazul familiilor cu copii. Deşi
legea nu impune ca soţii să aibă un avocat implicat în procesul de
divorţ, în majoritatea cazurilor se apelează la serviciile unui
avocat. Cel mai frecvent întâlnite motive de divorţ în România sunt
părăsirea nejustificată a domiciliului conjugal, adulterul sau
violenţa.
Marian Roşca, avocat în cadrul casei de avocatură cu acelaşi nume,
spune că onorariul mediu al unui avocat pentru un caz de divorţ
poate fi estimat la 250 de euro, însă acesta creşte atunci când
intervine partajul- procedură care, din punct de vedere legislativ,
este separată de cea a divorţului.
"Numărul de divorţuri a crescut, pentru că trăim într-o economie
de consum, iar o parte din români pleacă să lucreze în afară. Este
evident că lipsa banilor generează probleme în cuplu, pentru că se
majorează cheltuielile şi apar problemele", a spus Roşca.
Nu criza a scăzut numărul căsătoriilor, ci independenţa
femeilor
Dacă numărul de divorţuri a crescut pe seama
crizei, nu se poate spune acelaşi lucru despre scăderea numărului
de nunţi, întrucât problemele economice nu au generat schimbări
majore în planurile de viitor ale românilor.
Deşi numărul de nunţi în perioadele de vară a scăzut cu peste
15.000 (de la aproape 62.000 de căsătorii în 2008 în iunie, iulie
şi august la 46.000 de nunţi în aceeaşi perioadă din 2010), se
observă o creştere masivă a numărului de căsătorii în luna
aprilie, când există aproape o dublare faţă de anul trecut.
"Am observat că există o creştere a numărului de căsătorii în
perioadele de primăvară şi toamnă. Oamenii au înţeles că vara
lumea pleacă în concedii, copiii sunt în vacanţă, iar în luni
precum aprilie sau septembrie riscul de a avea mai puţini invitaţi
e mai mic", susţine Andreea Radu, director al firmei organizatoare
de nunţi Emerald Wedding.
O altă explicaţie privind scăderea numărului de căsătorii este
schimbarea percepţiei asupra familiei tradiţionale faţă de anii
trecuţi.