FMI este de părere că o eventuală majorare a salariului minim ar avea efecte dăunătoare

"Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi trebuie să fii foarte pre­caut dacă iei o astfel de decizie", a spus Franks du­pă o întâlnire cu ministrul Muncii, Ioan Botiş.
Jeffrey Franks a spus că sunt întârzieri în ceea ce priveşte legea salarizării unitare şi cea a pensiilor, dar a arătat că speră ca acestea să fie recuperate.
Franks a susţinut că ştie că au fost făcute presiuni privind majorarea salariului minim şi că acest lucru ar putea fi un avantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cu exactitate ce înseamnă o eventuală majorare întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.

El a mai precizat că deficitul este de 4,4% din PIB şi că până acum nu s-au discutat alte cifre, iar la o primă vedere aceste date par a fi în regulă.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că în cadrul întâlnirii speră ca legislaţia să fie aprobată în timp şi să nu creeze probleme în derularea programului.
Întrebat dacă salariul minim ar putea să crească, Tănăsescu a răspuns că nu s-a discutat până acum acest subiect, dar că probabil va fi abordat în şedinţa de miercuri.
Totodată, întrebat dacă ar putea ca deficitul să crească, Tănăsescu a precizat că în toate discuţiile de până acum s-a convenit ca în 2011 să avem un deficit de 4,4%.
Vizita misiunii FMI la Bucureşti are în vedere evaluarea acordului în derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri, a spus duminică Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru Româ­nia şi Bulgaria.
Oficialii FMI vor avea discuţii pre­liminare cu autorităţile române privind con­tinuarea actualului program, iar ne­gocierile vor avea loc, cel mai probabil, la începutul anului viitor.
Vizita delegaţiei FMI se va încheia pe 1 noiembrie.

Preşedintele Consiliului Naţional al Între­prinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIMPP), Ovidiu Nicolescu, declarase anterior că nu se impune nicio creştere a salariului minim pe economie în situaţia actuală de criză, întrucât acest lucru ar duce la falimentul a cel puţin încă 50.000 de firme.
"O mărire a salariului minim în prezent, în condiţiile în care se menţine legislaţia actuală, nu este suportabilă de către economia naţională. Sindicatele care cer această majorare nu au nici cinci la sută membri din domeniul privat, ele reprezintă salariaţii din domeniul public, sănătate, educaţie, companiile de stat, unde nu sunt asemenea salarii", a subliniat Nicolescu.
Preşedintele CNIMPP a mai spus că sindicatele vorbesc de salarii din domeniul privat, iar patronatele au atras atenţia că dacă s-ar majora salariul minim obligatoriu prin mecanismul de creştere a tuturor celorlalte salarii, ar însemna cel puţin 50.000 de firme să intre în faliment, iar România nu are nevoie să sporească falimentul de firme.

"Nu considerăm necesar să se majoreze niciun fel de salariu minim, pentru că firmele care îşi permit plătesc mai bine, firmele care au performanţă nu rămân pe salariul minim, pentru că au nevoie de oameni buni şi oamenii buni nu se ţin pe salariul minim. Cele care au salariu minim sunt cele care sunt la nivelul supravieţuirii, care nu pot da mai mult, iar aceste firme pe care noi le obligăm să dea mai mult nu au de unde şi vor da faliment. Şi nu câştigăm nimic, vom îngroşa rândul şomerilor, vom mai pierde nişte categorii de produse şi servicii, va scădea PIB-ul, deci nu avem efecte pozitive", a explicat Nicolescu.
În opinia lui Nicolescu, în condiţii de criză nu se impune aşa ceva, despre majorarea salariului minim putându-se discuta după ce ţara va ieşi din criză peste un an de zile.
"Orice majorare de salariu trebuie corelată cu creşterea productivităţii muncii, iar productivitatea muncii nu a crescut. Dacă vom creşte salariile peste nivelul productivităţii muncii, ducem firmele în faliment, iar în sectorul de stat vom avea salarii şi preţuri nesustenabile pentru că au crescut mai mult decât productivitatea muncii", a adăugat Nicolescu.