FMI cere privatizarea Oltchim şi Cuprumin în cadrul noului acord, care cuprinde şi finanţare UE

Discuţiile de ieri dintre reprezen­tanţii ministerelor Economiei şi Finanţelor şi cei ai Fondului Monetar Internaţional au vizat, printre altele, iniţierea proceselor de privatizare la Oltchim (OLT) şi Cuprumin, alături de alte proiecte de vânzare de acţiuni la companii din sectorul energetic.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre măsurile de eficientizare a activităţii operatorilor economici, printre care vânzarea pachetelor minoritare sau ma­joritare deţinute la unele societăţi, reorganizarea unor societăţi în vederea pri­vatizării, reca­pi­ta­lizarea unor societăţi comerciale prin atra­gerea de investiţii în urma constituirii de societăţi mixte.
"Cu această ocazie, au fost amintite pro­iec­tele de privatizare în sectorul energetic: valorificarea pe piaţa de capital a 15% din capitalul SNTGN Transgaz SA, 9,84% din OMV Petrom, 15% din SNGN Romgaz SA şi 15% din CN Transelectrica SA, iniţierea proceselor de privatizare la SC Cuprumin şi SC Oltchim, atragerea de investiţii pentru SC Avioane Craiova, SC Moldomin, SC Uzina Termoelectrica Midia Navodari, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Craiova şi centralele SC Ter­moelectrica de la Paroşeni, Brăila, Galaţi, Borzeşti, Doiceşti", a anunţat Ministerul Eco­nomiei.

Ministrul economiei, Ion Ariton, şi delegaţia română, compusă din reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Ministerului Fi­nanţelor Publice s-au întâlnit cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional de evaluare a performanţelor economice ale României, în conformitate cu prevederile acordului stand-by şi ale scrisorii suplimentare de intenţie, condusă de Jeffrey Franks.
Discuţiile s-au axat pe analiza stadiului realizării angajamentelor cuprinse în acordul de împrumut cu FMI, conclu­zionându-se că cele 3 companii din portofoliul Ministerului Economiei (Termoelectrica, CNH şi ELCEN) monitorizate s-au încadrat în cheltuielile de personal aprobate. De asemenea, a fost analizată situaţia datoriilor acestor companii şi influenţele OUG 39/2010, precum şi efectele OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi modalităţile de îm­bunătăţire a acesteia.
Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a spus că România va încheia cu Comisia Europeană un acord de finanţare similar celui actual, odată cu noul aranjament de tip preventiv pe care îl va semna la începutul anului viitor cu FMI.

"Dacă vom face acest aranjament împreună cu CE, ceea ce cred că se va întâmpla, în mod cert va combina un pachet de finanţare din partea CE. Acesta va fi cum este şi cel actual", a declarat joi Tănăsescu. El a adăugat că nu a fost stabilită suma care urmează să fie împrumutată de la UE şi nici valoarea noului acord de tip preventiv cu FMI. Tănăsescu a reiterat că noul aranjament cu Fondul va include o linie de credit care va fi pusă la dispoziţie autorităţilor române doar în cazul unor şocuri externe.
El a menţionat că valoarea noului acord cu FMI va fi cu certitudine mult mai mică decât cea a actualei înţelegeri.