Când va reuşi statul să ramburseze datoriile către firme în 30 de zile?

Decizia Parlamentului European (PE) de a stabili un termen general de 30 de zile pentru plata datoriilor pe care autorităţile publice din statele membre le au la companii este benefică pentru mediul de afaceri şi ar putea da un imbold revenirii economice, în opinia analiştilor şi consultanţilor fiscali.
Condiţia este ca reglementarea europeană să fie aplicată cât mai repede şi în România şi să includă şi penalizările pe care le-ar putea suferi statul dacă nu-şi rambursează datoriile către companii în termenul legal.

"Noile reguli trebuie să asigure că firmele mici şi mijlocii nu vor mai avea probleme financiare din cauza întârzierii plăţilor din partea autorităţilor publice sau a altor companii, susţinând solvabi­litatea şi capacitatea de a inova şi de a crea locuri de muncă", se spune într-un comunicat al PE.
Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie.
Acumularea de arierate împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxu­rile de lichidităţi ale firmelor. Guvernul s-a angajat să reducă arieratele către sectorul privat, dar la fiecare evaluare a acordului cu Fondul a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă locală, a declarat recent că vede o oportunitate de business în sprijinirea statului pentru plata datoriilor către companii. "Pentru bănci este bine pentru că statul va trebui să împrumute mai mulţi bani, iar BNR va trebui să reducă mai departe nivelul rezervelor minime obligatorii, ceea ce ne va aduce un plus la marja de dobândă."

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine că adoptarea acestei directive europene şi în România în următoarele luni ar reprezenta cea mai eficientă măsură anticriză şi ar da un imbold revenirii economice.
În schimb, dacă se va aştepta termenul limită, măsura va fi tardivă şi inutilă, deoarece una dintre lecţiile cele mai importante învăţate de agenţii economici în urma crizei este reducerea termenelor de plată agreate între terţi.
Din păcate, directiva PE prevede im­plementarea noilor prevederi în următorii doi ani şi experienţa ne arată că România se aliniază greu la legislaţia europeană, având în vedere şi deficitul de finanţare cu care se confruntă în prezent Tre­zoreria statului.
"Dacă va fi transpusă în timp util în legislaţia ţărilor membre, va exercita nume­roase beneficii asupra secto­rului privat: îmbunătăţiri considerabile în manage­mentul cash flow-urilor, va stimula activitatea economică şi va reduce şomajul, va diminua cazurile de insolvenţă şi rata de default a creditelor."
Hăncilă apreciază că implementarea acestei legi va avea un impact mai puternic în România, unde arieratele statului au ajuns la un nivel extrem de ridicat şi termenele de plată iniţial stabilite au fost depăşite considerabil.
Şi Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, crede că decizia este benefică pentru mediul de afaceri şi pentru re­luarea creşterii economice, exprimându-şi speranţa că va fi respectată şi în România. "Mai mult, având în vedere că FMI a pus tot mai mult accent în ultima perioadă pe plata arieratelor, probabil că se vor înregistra progrese în această direcţie."

Ce spun consultanţii fiscali
Alina Timofti, partner NNDKP Tax Advisory Services, spune că dacă această decizie va fi transpusă în legislaţia românească, ea va fi benefică mediului de afaceri, însă mai importantă decât transpunerea este imple­mentarea unei astfel de măsuri.
"Să nu uităm că şi în prezent în legislaţia noastră există termene clare în interiorul cărora statul prin instituţiile sale abilitate trebuie să-şi plătească datoriile de natură fiscală către companiile private, de exemplu - lucru care din păcate nu este respectat în pre­zent. Deşi s-au făcut progrese semnificative, drumul este încă lung până să ajungem ca ANAF să ramburseze datoriile fiscale pe care le are către diverse companii în termenele prevăzute de lege."
Situaţia arieratelor statului către companiile private a fost menţionată ca fiind una deficitară şi în discursurile pe care le-au avut în ultima perioadă atât cancelarul german Angela Merkel în timpul vizitei în România, cât şi ambasadorul Marii Britanii - astfel de "apostrofări", fie şi efectuate într-o manieră elegantă la nivelul discursului diplomatic, nu pot trimite decât un semnal negativ cu privire la climatul investiţional din România.
"Prin urmare, orice demers care poate duce la o îmbunătăţire a procesului de rambursare a datoriilor statului către agenţii economici este de bun augur. Dacă un astfel de demers va fi respectat, vom vedea. Respec­tarea va fi în mare măsură influenţată şi de metodele de penalizare aferente care vor fi sau nu vor fi incluse la transpunerea deciziei în legislaţia naţională - mă refer la penalizările pe care le-ar putea suferi statul în cazul în care
nu-şi rambursează datoriile către agenţii econo­mici în termenele prevăzute de lege."
La rândul lui Emilian Duca, partener BDO Tax, apreciază că aplicarea acestei decizii va acţiona spre disciplinarea statului ca şi consumator de bunuri şi servicii, urmând ca atunci când instituţiile nu vor avea bani, nu vor mai face achiziţii. "Este o chestinue de bun-simţ. Nu trebuia să apară o decizie a PE. Statul ar trebui să aibă bunul simţ să plătească la timp", a comentat Duca.
El a explicat că există unele instituţii publice la care termenele de plată sunt rezonabile, în timp ce în domeniul sănătăţii întârzierile au depăşit şi şase luni de zile.