Firmele mici sunt în prima linie a victimelor măsurilor de austeritate luate de guvernul de la Atena

Autor: Gabriel Razi 26.10.2010

Pentru George Sofronas, un antreprenor grec care are în proprietate un magazin de genţi de damă în centrul Atenei, viitorul a devenit brusc nesigur. Vânzările magazinului au scăzut cu 45% de când guvernul grec a fost nevoit să opereze tăieri de salarii şi a majorat taxele pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, scrie The New York Times.

Măsurile dure dictate de Uniunea Europeană şi de FMI au redus substanţial profitul micilor antreprenori din cauza scăderii drastice a cererii.

"Afacerea aceasta hrăneşte nouă persoane. Nu pot renunţala ea", spune antreprenorul grec, referindu-se la familia lui şi la cei cinci angajaţi pe care îi plăteşte.

În Grecia micile afaceri reprezintă 96% din totalul companiilor private şi angajează două din cele cinci milioane de persoane active ale ţării. Multe dintre aceste afaceri susţin sectorul turismului care este un element-cheie al economiei elene şi care se resimte după criza datoriilor din această primăvară.

Vassilis Korkidis, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Comercianţilor Greci (Esee), spune: "astfel de afaceri sunt sângele economiei elene. Ce vedem acum este o hemoragie".

Taxă de 24% pe profitul reinvestit

Permierul George Papandreou a declarat că se ocupă activ de problema micilor afaceri şi în acest sens a fost consituit un fond de

5 miliarde de euro pentru a susţine acest sector în anul următor. Deşi este benefică sectorului afacerilor de mici dimensiuni din Grecia, infuzia de capital nu dă asigurări că va salva micii antreprenori.

De asemenea, ministrul dezvoltării Michalis Chrysochoidis spune că "s-a ajuns la un acord cu sectorul bancar pentru a direcţiona lichidităţi ieftine în economie. Scopul nostru este să oferim finanţare ieftină pentru aceste afaceri".

Politicienii greci intenţionează să relaxeze regimul fiscal ce este aplicat în prezent mediului de afaceri. Profitul reinvestit este taxat cu 24%, iar dividendele sunt impozitate cu 40%.

Autorităţile plănuiesc să reducă taxa pe profitul reinvestit de la 24% până la nivelul de 20% începând de anul viitor şi nu din 2014, cum fusese anunţat în prealabil.

Microîntreprinderile greceşti au datorii imense la bănci

Mulţi dintre proprietarii de microîntreprinderi au datorii substanţiale la bănci, care totalizează 144 de miliarde de euro. În următoarele trei luni trebuie plătite, de asemenea, taxe şi impozite care se cifrează la 3 miliarde de euro.

Problemele se resimt atât în sectorul producţiei, cât şi în retail. Micii producători se confruntă cu costuri operaţionale mai mari, dar şi cu scăderi substanţiale ale comenzilor.

Micile magazine care vând îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii au fost martore ale unor scăderi de 35% din venituri în ultima perioadă.

Criza este evidentă pe arterele comerciale odată aglomerate ale capitalei elene, unde unu din patru magazine afişează anunţul "de închiriat" sau se află în renovare.

Indiciile date de vânzătorii plictisiţi care se postează în uşile magazinelor în aşteptarea clienţilor sunt susţinute de statisticile oficiale care arată o raţie egală între microîntreprinderile care s-au închis şi cele nou-deschise. La sfârşitul anului trecut acelaşi indicator avea un raport de două firme închise la trei nou-înfiinţate.

Confederaţia producătorilor eleni susţine că situaţia se va înrăutăţi până la sfârşitul anului 2011 şi aşteaptă ca 175.000 din cele 800.000 de microîntreprinderi să intre în faliment.

Makis Mais, proprietarul unui magazin de îmbrăcăminte pe una dintre cele mai aglomerate artere comerciale din centrul Atenei, nu crede în promisiunile guvernului. "Mai aştept câteva luni şi nu se schimbă nimic, am să închid magazinul", spune Mais.

Probelemele de lichiditate din piaţă au lovit puternic şi micii producători, care spun că şapte din zece cecuri nu pot fi încasate pentru că clienţii nu au bani. Angelos Malapetsas, un mic producător de corpuri de iluminat, spune că dacă nu s-ar fi reorientat către export, falimentul ar fi fost inevitabil în condiţiile în care veniturile au scăzut cu 50 de procente.