Una din zece maşini din România ar putea fi electrică în 2030. Cum va schimba maşina alimentată la priză sistemul energetic

Autor: Roxana Petrescu 26.10.2010

Ultima ediţie a Salonului Auto de la Paris a avut o vedetă de necontestat: maşina electrică, invenţia care, spre deosebire de ultimii ani, nu mai arăta ca o structură extrasă dintr-un film SF, ci semăna cu maşina pe care mulţi români o au în garaj. Dincolo de entuziasmul producătorilor auto, visul maşinii electrice, cu toate părţile bune pe care le implică, nu va deveni realitate decât după ce va fi creată infrastructura necesară de alimentare.



"În România, piaţa vehiculelor electrice ar putea creşte de la nivelul actual de nişă la un nivel situat între 11% şi 30% în 2030, conform anumitor studii", spun specialiştii de la General Electric, unul dintre marii furnizori de aplicaţii industriale la nivel global.

Pe de altă parte, specialiştii din piaţă spun că acum în România nu există maşini electrice, fiind disponibile doar variante hibride care nu reprezintă nici 0,1%.

Potrivit unor declaraţii recente ale unor oficiali Ford, în cinci ani la nivel european gradul de penetrare al maşinilor electrice ar putea fi de 2-3%, pentru ca în 10 ani să ajungă la 5%. Cu toate acestea, indiciile care anticipează revoluţia electrică nu sunt puţine pe plan local.

Astfel, la începutul anului, la nivel guvernamental s-a luat decizia de constituire a unui aşa-numit grup de lucru interministerial pentru stabilirea unei strategii de încurajare a fabricării automobilului electric în România. Oricât de ciudată ar putea părea măsura, ţinând cont mai ales de infrastructura rutieră existentă în România, unde sunt numai 250 de kilometri de autostradă, cel puţin la nivel de intenţie guvernul Boc a încercat să transmită un semnal.

Indiciile nu vin însă numai din partea Guvernului. De la producătorii de anvelope până la vânzătorii de maşini, toţi au început să facă pregătiri pentru ceea ce pare a fi inevitabil în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei auto.

De cealaltă parte, la nivelul producătorilor de petrol şi gaze se constată o schimbare strategică de proporţii: intrarea pe segmentul energiei electrice. De altfel, Helmut Langanger, membru al directoratului OMV responsabil pentru activitatea de explorare şi producţie, spunea la începutul acestui an că grupul îşi dezvoltă partea de gaze şi implicit cea de producţie de energie electrică mai ales datorită avansului luat de tehnologiile regenerabile.

"Va creşte numărul de maşini electrice, dar cineva trebuie să le alimenteze. De aceea am început să dezvoltăm proiecte de producere a energiei", spunea reprezentantul OMV la acel moment, în contextul în care Petrom va finaliza la anul o investiţie de 500 de milioane de euro într-o centrală de 860 MW, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

Infrastructura: bariera de netrecut

"Preconizăm că prezenţa maşinilor pur electrice în Uniunea Europeană va rămâne la un nivel foarte scăzut în următorii cinci ani. Accesul la infrastructura de alimentare acasă, la serviciu şi în spaţii publice urbane va fi prima barieră în calea dezvoltării pe scară largă a pieţei maşinilor electrice", spun reprezentanţii General Electric.

Problema pusă pe tapet de americanii de la General Electric este identificată şi de o altă mare companie de profil, grupul francez Schneider Electric.

"Maşinile electrice fac parte din "dilema energiei" la nivel global. Răspândirea lor la nivel mondial va pune presiune pe reţeaua electrică, care nu a fost creată pentru a se ocupa de aceste autovehicule. Pentru a minimiza impactul şi pentru a integra maşinile electrice în cotidian ca pe ceva obişnuit sunt necesare noi aptitudini, care să transforme reţeaua electrică actuală în una inteligentă", spune David Nicholl, country president al Schneider Electric România.

Standarde din 2011

Reţeaua inteligentă este de altfel un concept aflat de mult timp pe piaţă şi în linii mari acest tip de infrastructură energetică este o reţea care permite un schimb de informaţii în timp real între furnizorul de energie şi consumator. Astfel, cel din urmă poate să-şi diminueze consumul, iar primul poate să taie din costuri.

Potrivit companiilor de profil, problema este deja în analiză la nivelul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene şi cel mai probabil anul viitor ar trebui pus la punct un strandard comun privind modul în care se va dezvolta infrastructura necesară pătrunderii pe scară largă a automobilului electric.

"Trei organisme, Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (CENELEC) şi Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (ETSI) vor elabora un nou standard pentru a se asigura că toate tipurile de maşini electrice, scutere şi biciclete pot fi încărcate în siguranţă în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Acest standard ar trebui să devină oficial în 2011", explică reprezentanţii General Electric.

Din momentul în care aceste standarde vor fi puse la punct, una dintre întrebările care se ridică este dacă penetrarea pe scară largă a automobilului electric nu va duce cumva la creşterea substanţială a consumului de energie, ceea ce ar putea determina creşterea gradului de poluare. "La nivelul Uniunii Europene, efectele asupra consumului de energie electrică în transportul rutier de persoane ar fi neglijabile până în 2020-2025. Ulterior, efectele ar deveni semnificative, iar cantitatea de combustibil economisită s-ar putea situa în intervalul de 6% - 20% până în 2030. Conform studiilor UE, până în 2030 necesarul de energie din sectorul de transport rutier ar putea ajunge de la 140.000 la 550.000 TJ la nivelul UE (1% - 4% din consumul total de electricitate prognozat)", cred reprezentanţii General Electric.

Eoliene vs. maşini electrice

Dezvoltarea maşinii electrice vine în contextul în care în prezent cea mai importantă tendinţă în ceea ce priveşte sectorul energetic este cea a dezvoltării de unităţi de producere a electricităţii din surse neconvenţionale. Specialiştii spun că dezvoltarea maşinii electrice ar putea fi chiar de bun augur ţinând cont că energia regenerabilă, aşa cum este cazul energiei eoliene, este foarte instabilă, unităţile de acest tip funcţionând doar când bate vântul.

"În cazul parcurilor eoliene este o chestiune de stocare a energiei. Vântul este o formă intermitentă de producere a energiei, prin urmare trebuie să captăm energia produsă şi să o punem la dispoziţie atunci când este nevoie. De fapt, vehiculele electrice pot contribui la dezvoltarea unei soluţii în acest sens. Atunci când vehiculele electrice vor deveni o parte consacrată a infrastructurii, veţi dispune practic de milioane de dispozitive mobile de stocare a energiei", explică reprezentanţii General Electric.

Cu maşina în comerţul cu energie

Mai mult, posesorul unui automobil electric ar putea la rândul său să devină o parte integrantă a sistemului energetic dacă ar avea posibilitatea să vândă mai departe energia neconsumată.

"Dacă se poate găsi o modalitate de a permite consumatorilor să revândă în reţea energia pe care au stocat-o în maşină atunci când nu o folosesc imediat, vehiculele electrice ar putea să devină parte integrantă a reţelei în sine. Cheia acestei soluţii va fi software-ul de management şi modelele de afaceri. În prezent există deja o mare parte a tehnologiei de bază care să permită acest lucru", spun reprezentanţii General Electric.

Toate aceste modificări duc în final la schimbarea în întregime a modului în care sunt gestionate reţelele de electricitate. "Aceşti factori declanşatori pun presiune pe reţea, fiind necesară gestionarea acesteia în timp real. Asta înseamnă că reţeaua trebuie transformată într-una inteligentă, care necesită gestionare în timp real şi monitorizarea aprovizionărilor descentralizate, comunicarea consumului în timp real şi trimiterea facturilor pentru consumatori, incluzând punctele de încărcare pentru autovehiculele electrice", au conchis reprezentanţii Schneider Electric.

Cu maşina la priză - Cât durează alimentarea unei maşini electrice?

Sursa: Schneider Electric