Băncile aveau de recuperat de la clienţi restanţe de 3,7 mld. €

Populaţia şi companiile aveau la sfârşitul lui septembrie rate restante însumând 15,7 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro), ritmul de creştere al întârzierilor la plată accelerând în comparaţie cu lunile anterioare pe fondul problemelor mai mari cu împrumuturile în valută. Ponderea ratelor restante în soldul total al creditelor a urcat la 7,5% în septembrie, aproape dublu faţă de sfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR.

Valoarea ratelor restante la împrumuturile în valută au crescut în septembrie cu 245 de milioane de euro, până la 1,96 miliarde de euro (echivalentul a 8,4 mld. lei), continuând astfel tendinţa de deteriorare accentuată a portofoliilor pe acest segment semnalată încă din primăvară. Problemele sunt generate în principal de companii şi de clienţii individuali care s-au împrumutat pentru consum.

"Datele Biroului de Credit arată că restanţele pentru creditele ipotecare rămân în continuare la un nivel redus, iar creşterea restanţelor pentru împrumuturile în valută este concentrată pe segmentul creditelor de consum şi ale companiilor. Evoluţia creditelor ipotecare a fost pozitivă, acest segment rămâne cel mai dinamic, cu o creştere de 23% în ultimul an", spune Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

În trecut, clienţii cu împrumuturi în lei au fost cei care au dat cele mai mari bătăi de cap bancherilor, în condiţiile în care a existat o diferenţă calitativă semnificativă între cele două tipuri de portofolii. Creditele în valută sunt în cea mai mare parte garantate cu ipoteci, astfel că debitorii au făcut până acum eforturi pentru a achita ratele, speriaţi de perspectiva pierderii garanţiilor.

În schimb, restanţele înregistrate de clienţii cu împrumuturi în lei şi-au temperat ritmul de creştere în ultimele luni după un avans accelerat pe parcursul anului trecut. În septembrie, întârzierile la plata creditelor în lei au crescut cu 3,3%, până la 7,31 miliarde de lei.

Soldul restanţelor la creditele în moneda locală este mai mic cu echivalentul a un miliard de lei decât valoarea întârzierilor la valută, dar ponderea ratelor restante în total împrumuturi este mai mare cu trei puncte procentuale.

Astfel, în timp ce restanţele la valută însumează 6,4% din totalul creditelor acordate, la lei ponderea urcă până la 9,4%.

Noul val de creştere a restanţelor se datorează în mare parte măsurilor de austeritate adoptate de Guvern la jumătatea acestui an, în special reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public. Mulţi bancheri indică, de asemenea, probleme în creştere pe segmentul companiilor mici, afectate de lipsa de finanţare şi de prelungirea recesiunii. Problemele IMM-urilor se concentrează însă tot pe partea creditelor în valută, spun bancherii.

"Probabil sunt probleme în creştere la creditele în euro acordate firmelor mici. Noi nu simţim acest val de credite neperformante pentru că avem un portofoliu preponderent în lei. IMM-urile au intrat în primul val de creştere a neperformanţelor, iar în prezent sunt mai puţine cazuri noi de firme care au probleme cu rambursarea creditelor", a declarat Daniel Szekely, directorul direcţiei IMM-uri din cadrul Băncii Transilvania. Szekely spune că cea mai mare parte a neperformantelor este înregistrată de companiile cu probleme financiare mai vechi. El spune că multe firme au cerut restructurarea împrumuturilor în ultimul an, unele reuşind să-şi revină, în timp ce altele au ratat relansarea, îngroşând astfel rândurile restanţierilor.

Bancherii se aşteptau în primăvară, când existau semnale vizibile privind reluarea creşterii economice, ca deteriorarea portofoliilor de credite să se oprească la jumătatea acestui an, având în vedere că ritmul de creştere se temperase comparativ cu 2009. În prezent, cele mai pesimiste scenarii indică o creştere a restanţelor cel puţin până la jumătatea lui 2011.

"Ne aşteptăm ca în 2011, pe masură ce economia revine pe plus, să se îmbunătăţească şi situaţia creditelor neperformante, mai ales după ce portofoliul de credite va reîncepe să crească prin acordarea mai multor împrumuturi noi, iar situaţia financiară a populaţiei şi a companiilor se va redresa", apreciază Rozalia Pal.

Cele mai mari probleme cu întârzierea plăţilor către bănci se înregistrează în judeţele slab dezvoltate economic sau dependente de o singură industrie. De exemplu, în Bihor ratele restante ajungeau luna trecută la o cincime din totalul împrumuturilor acordate. Şi în Bistriţa, Ialomiţa sau Galaţi întârzierile la plată depăşeau 10% din soldul total al împrumuturilor.