Constructori şi industriaşi în topul celor mai dinamice companii din Transilvania şi Banat

Firma este deţinută de Balazs Laszlo, a fost înfiinţată în 2007 ca filială a unei companii de construcţii din Ungaria. Bayer Construct este cunoscută pentru dezvoltarea ansamblului rezidenţial Bayer Rezidenţial din Braşov, însă printre proiectele dezvoltate de companie se mai numără: mall-urile Atrium Center din Arad şi Gold Plaza din Baia-Mare sau construcţia Bricostore Oradea. În 2009, compania a ajuns la peste 100 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 68,4 mil. lei, cu un profit net de 1,2 mil. lei.

Industriile care au înregistrat creşteri în perioada crizei sunt: farma, construcţii şi produse alimentare, acestea fiind domeniile predominante în top zece companii selectate de ZF ca fiind cele mai dinamice din regiunea Transilvania-Banat.

Pe locul doi s-a situat producătorul de mezeluri Combis din Bistriţa-Năsăud, cu o creştere a cifrei de afaceri compusă pe ultimii doi ani de 561%. Cu o cifră de afaceri de 53,8 mil. lei şi un profit de 0,9 mil. lei înregistrat anul trecut, compania deţinută de Ioan şi Maria Moldovan, face parte din holdingul Agro Invest cu afaceri în domeniul industriei alimentare.

Locul al treilea a fost ocupat de C.F.R Sirv Braşov, care până în 2003, când a fost privatizată a fost filială a CFR Călători. Compania este parte a grupului Transferoviar Grup, controlat de Călin Mitică (98,5%). Cu o cifră de afaceri de 83,8 mil. lei şi un profit net de 6,5 mil. lei la sfârşitul anului trecut, C.F.R Sirv Braşov a semnat la finalul anului trecut un contract pe patru ani cu CFR Călători în valoare de 317 mil. lei pentru repararea a 190 de vagoane. În ultimii doi ani compania a înregistrat o cifră de afaceri compusă de 210%.

Reprezentanţii companiilor din regiunea Transilvania-Banat sunt mai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti în 2011, conform unui sondaj realizat de ZF printre oamenii de afaceri prezenţi în sală. Majoritatea celor care au răspuns la chestionarul ZF estimează pentru anul viitor o evoluţie între -1% şi 1% şi spun că România va intra pe o creştere economică consistentă mai târziu de 2013.

SNR Roulments, parte a grupului francez Renault, corporaţia Continental, liderul pieţei europene de producţie a subansamblelor pentru industria de automobile, Polisano Pharmaceutical sunt doar o parte dintre companiile care îşi dezvoltă afacerile în zona industrială Vest din Sibiu. "Sibiul este o locaţie foarte bună pentru investiţii, iar poziţionarea geografică este un atu. Zona industrială Vest a atras până în prezent 34 de unităţi de producţie din diverse domenii. Investiţiile primăriei în această zonă sunt de circa 43 de mil. lei, bani destinaţi în principal investiţiilor în reţelele de utilităţi în construcţia de drumuri", a spus Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Sibiu.

Companiile cu o perspectivă foarte mare de creştere şi planuri ambiţioase de dezvoltare rapidă, firmele cu un brand recunoscut pe plan local, naţional sau internaţional sunt printre ţintele fondurilor de investiţii. "Fondurile de private equity ajung să devină parteneri într-o companie după ce au analizat businessul acesteia. Companiile în expansiune, care au un business plafonat, cu produse sau servicii care se diferenţiază de cele ale competitorilor, un management bun, o experienţă în businessul respectiv sunt atractive pentru fondurile de private equity", a spus Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors.

Fondul de investiţii polonez dispune de un buget regional de circa 250 mil. euro, iar reprezentanţii fondului spun că sunt interesaţi în principal de companii care sunt lider sau tind să devină lideri pe segmentul lor de piaţă.

"Ne orientăm către performerii fiecărui sector, ne uităm la potenţialul lor de creştere."

El spune că fiecare companie trebuie să-şi aleagă propriile modalităţi de finanţare a creşterii în funcţie de dezvoltare. "În anumite momente compania poate creşte din capitalul propriu, din credite. Sunt situaţii în care businessul este destul de matur şi poate fi vândut. Un fond de private equity, pe lângă know-how-ul cu care vine, asigură suport în cadrul departamentului financiar, ajută la îmbunătăţirea raportării şi la o planificare strategică. Pe de altă parte, vine cu un management performant combinat cu cel existent în companie."

La sfârşitul anului trecut, Enterprise Investors a cumpărat în urma unei tranzacţii de 66 mil. euro retailerul cu discount Profi. În 2007 fondul a ieşit din retail prin vânzarea reţelei de supermarketuri Artima către Carrefour pentru 55 mil. euro.

Reţeaua Profi a fost scoasă la vânzare la începutul anului trecut, iar în cursa finală pentru preluare au rămas două fonduri de investiţii şi grupul belgian Delhaize, operatorul supermarketurilor Mega Image, potrivit surselor din piaţă.

"Până la sfârşitul anului vom mai deschide aproximativ şase magazine, iar în 2011 cel puţin încă 20-25 de magazine. Bucureştiul este o prioritate pentru deschiderea de magazine noi, însă aici bătaia pe locaţii este mult mai mare decât în provincie", spune Şerban Roman, administrator al Profi România. Anul trecut, Profi Group a avut o cifră de afaceri de 141 milioane de euro şi 67 de magazine, iar în primele şase luni ale acestui an şi-a crescut businessul cu 20% faţă de perioada similară din 2009 şi a ajuns la peste 70 de magazine.

"Cifra de afaceri a crescut datorită locaţiilor nou deschise în acest an în principal. La şase luni avem o creştere cu 20% comparativ cu primul semestru din 2009."

Bugetul de investiţii al companiei de anul viitor pentru deschiderea de noi magazine este de circa 15 mil. euro, excluzând închirierea locaţiilor, iar reprezentantul Profi precizează că suprafaţa medie pentru un magazin este de 500 de metri pătraţi.

Şerban Roman precizează că în momentul în care Enterprise Investors a preluat Profi, fondul de investiţii s-a uitat în detaliu la business, atât la punctele pozitive, cât şi la cele negative. "Au existat minusuri: compania afiliată la un mare grup de retail avea funcţia de achiziţii externalizată, nu avea echipă de expansiune, avea o marcă privată entry price (Winny), depozitele nu erau utilizate la capacitate maximă. Însă am privit şi punctele pozitive: era cel mai mare lanţ privat de retail alimentar, cu vânzări în creştere când piaţa suferea, fără datorii şi avea potenţial de dezvoltare. În plus aveam experienţă cu Artima."

În perioade de criză, fondurile de investiţii pot să protejeze un business şi ajută firmele să-şi găsească mai uşor parteneri sau să obţină un credit de la bănci, spune Irina Anghel, secretar general al Asociaţiei de Private-equity şi Venture Capital din sud-estul Europei.

"Pe lângă bani, este bine ca în faza de început să ai pe cineva care să te ghideze. Fondurile de private equity şi cele de venture capital vin cu bani care aduc valoare, care ajută la dezvoltarea societăţii. Investitorii pot să deschidă uşi: la bănci, la furnizori, parteneri din alte pieţe. Aduc oameni valoroşi, manageri cu experienţă care să poată să-i ajute pe antreprenori să-şi crească afacerea. În momente de criză te protejează. De asemenea, ei te împing pe noi pieţe, iar aceşti investitori ştiu şi de unde să găsească mai mulţi bani pentru investiţii." Ea spune că atunci când cauţi un finanţator trebuie: "Să-ţi prezinţi foarte bine businessul, să cauţi o situaţie în care să existe un interes reciproc, să urmăreşti un parteneriat. Trebuie să existe o chimie între parteneri şi să fiţi dispuşi să acceptaţi sfaturi din partea fondurilor de investiţii care intră în afacerea dvs. pentru că deţin o felie din business. De asemenea trebuie să ştiţi foarte bine cui vă adresaţi, care este fondul de investiţii căruia trebuie să i te adresezi."

Florian Libocor, economist-şef al BRD Société Générale, consideră că pentru a evita un blocaj financiar este importantă rezolvarea problemei arieratelor. "Statul trebuie să-şi plătească datoriile faţă de companii. Aceste arierate trebuie plătite pentru că altfel intrăm în blocaj financiar. Dacă o firmă nu-şi primeşte banii, nici ea la rândul ei nu va putea să facă mai departe plăţi. În iunie s-au închis aproape complet arieratele, însă într-un timp foarte scurt s-au creat la loc." De asemenea, el spune că "într-un an de criză este nevoie de o relaxare, nu de o majorare a taxelor, iar în anii de boom trebuie să facem o rezervă, să punem deoparte bani".

O altă problemă care trebuie rezolvată, spune reprezentantul BRD SocGen, este cea a reducerii economiei negre. "Una dintre zonele care trebuie corectate, unde trebuie autorităţile să intre cu duritate este cea a economiei negre care acum ajunge la circa 45% din PIB."

Evenimentul de ieri a fost cel de-l doilea, după cel organizat la Constanţa dintr-o serie de conferinţe în cadrul cărora vor fi premiate cele mai dinamice companii din România, următoarea urmând a fi organizată pe 25 noiembrie la Bucureşti.