Opinie Sorin Pâslaru: Cui îi revine responsabilitatea unui nou pariu greşit pe creştere economică?

Guvernul se pregăteşte să construiască iarăşi un buget pe creştere economică în 2011, chiar dacă FMI a început să-şi pună întrebarea dacă vom avea sau nu o evoluţie pozitivă anul următor.

Sigur, oficialii FMI nu pot spune în mod direct că guvernul este cel care insistă să facă bugetul pe creştere. Şi ar fi foarte dificil şi pentru FMI să accepte oficial că, în pofida tuturor asigurărilor date că pachetul de 20 miliarde de euro va repune rapid România pe linia de plutire, economia scade timp de trei ani consecutivi.

Este pe undeva de acceptat nerăbdarea guvernului de la Bucureşti de a reveni o dată pe creştere. Dar nu se înţelege de ce instituţia de la Washington gândeşte în parametri mai mult politici decât economici. Pentru că până acum, cel puţin, niciun oficial al FMI nu a explicat de ce a acceptat Fondul ca bugetul pe 2010 sa fie construit pe creştere economică, deşi era evident că va urma o nouă scădere a economiei anul acesta.

Şi nici nu a explicat nimeni de la Fond de ce şi-a modificat prognoza de creştere pe România de cinci ori de la începutul acestui acord: la prima evaluare, în martie 2009, a luat în calcul o scădere de 4%, pentru ca apoi să accepte un minus de 8% (în realitate a fost -7,1%). Pentru 2010 calculul iniţial a fost de plus 1,3%, pentru ca apoi să fie schimbat la plus 0,5%, iar în vară rectificarea a fost de -1,9%.

Dacă nu este o chestiune politică, de sprijinire unui guvern care a acceptat varianta sa de ieşire de criză, atunci poate că reprezentantul FMI trimis în România, Jeffrey Franks, nu s-a priceput să evalueze corect până acum ce urmează să se întâmple în economia românească. Şi dacă nu a evaluat corect până acum, de ce ar evalua corect de acum încolo?

Evoluţia economiei în 2011 va deveni un subiect din ce în ce mai fierbinte, pe măsură ce toate economiile din jur revin rapid pe creştere. FMI estimează pentru Ungaria o creştere de 2,5% în 2011, faţă de 0,5% anul acesta, pentru Bulgaria 2%, faţă de 0,2% anul acesta, pentru Cehia 2,6%, faţă de 1,7% anul acesta, iar pentru Polonia 3,5% faţă de 3% anul acesta. Zona euro, deja pe o creştere de circa 0,8% în 2010, se aşteaptă la un plus de 1,3-1,5% în 2011.

Dacă Ungaria a renunţat la FMI şi revine pe creştere, iar Bulgaria, Cehia şi Polonia nici nu au avut nevoie de instituţia de la Washington, cum de tocmai în România unde economia a fost "dopată" cu 20 mld. euro revenirea întârzie cu doi ani?

Un critic ar putea spune: poate că tocmai aici este problema, dacă singurii care sunt pe scădere sunt singurii care au luat bani de la FMI. Sau, mai rău, ar mai putea spune că, tocmai, România a fost împinsă să cheltuie mai mult deşi se ştia că nu va avea destule venituri, numai pentru a deveni şi mai îndatorată.

Până când nu este dat un răspuns clar la întrebarea de ce a fost construit un buget pe creştere în 2010 şi în pofida revenirii exporturilor economia nu a trecut pe creştere, discuţiile pentru 2011 pot fi puse sub semnul întrebării. Nu poate fi acceptat răspunsul că tocmai din cauza creşterii TVA şi a scăderii salariilor bugetarilor nu a revenit economia pe creştere, pentru că aceste măsuri au fost luate tocmai pentru că revenirea nu a avut loc şi deci veniturile la buget nu au fost cele estimate, de plus 6%.

Dacă şi pentru 2011 va fi construit un buget pe creştere de 6% a veniturilor, aşa cum se prefigurează, ar trebui precizat foarte limpede al cui este acest pariu şi ce se va întâmpla dacă şi în 2011 el va fi pierdut.

PS: Departamentul de Comunicare al Guvernului a decis ca în comunicatele de presă care preced şedinţele de guvern să fie prezentate (printr-un link către site-ul unde sunt postate) şi proiectele fiecărui act normativ care urmează să intre pe ordinea de zi. Este un prim pas spre transparenţă. ZF a constatat în urmă cu o lună că Guvernul nu este transparent pentru că nu prezintă din timp, in extenso, toate proiectele de acte normative care urmează să fie discutate în şedintele de guvern.