Vremea finanţărilor ieftine se apropie de sfârşit, anunţă guvernatorul BNR

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a susţinut că România este la limită cu obţinerea finaţărilor ieftine pentru sursele financiare atrase de stat, ceea ce înseamnă că toată economia ar trebui să se pregătească să ia în calcul dobânzii mai mari.

De la începutul anului Ministerul Finanţelor face mari eforturi pentru a nu plăti la lei o dobândă mai mare de 7%, dar sumele pe care le obţine sunt destul de mici în raport cu necesarul de finanţare. Însă presiunile băncilor de a obţine o dobândă mai mare sunt destul de accentuate. La euro, Finanţele au plătit băncilor la sfârşitul lunii iulie o dobândă de 4,9% pe an, atrăgând 1,2 mld. euro. Luna viitoare Ministerul Finanţelor ar trebui să răscumpere obligaţiuni de 1,4 mil. euro emise anul trecut, dar cel mai probabil va încerca rostogolirea lor având în vedere că finanţarea este la limită. "Suntem la limita finanţării relativ ieftine a deficitelor noastre. Dacă facem deficite mai mari, toată creşterea de deficit se duce pe dobândă, pe majorarea costului creditului", a spus Isărescu.

În opinia guvernatorului BNR provocarea pe termen mediu este asigurarea stabilităţii fiscale fără a pune în pericol perspectivele de creştere economică. La anul strict numai din deficitul bugetar statul trebuie să facă rost de aproape 6 mld. euro. Dacă se mai pune la socoteală şi necesarul pentru acoperirea datoriilor şi dobânzilor, Finanţele trebuie să mai adauge 4 mld. euro.

Pentru finanţarea deficitului bugetar statul se bazează pe sumele împrumutate de la FMI şi Comisia Europeană, iar situaţia a fost facilitată în ultimele luni de revenirea veniturilor după majorarea TVA. Potrivit evaluărilor FMI, nevoile de finanţare ale statului vor continua să pună presiune pe piaţa bancară anul viitor, creditul guvernamental urmând să urce cu aproximativ 34%, după ce anul acesta ar urma să urce cu 12,4% faţă de 2009.

Cu alte cuvinte, experţii Fondului se aşteaptă ca finanţările pentru companii private şi persoane fizice să încetinească în 2011, în loc să prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditul contractat de stat sub diferite forme.

De la izbucnirea crizei în toamna lui 2008 băncile au strâns şurubul la finanţare şi au urcat costul creditelor provocând nemulţumiri generale în piaţă. Băncile transferă pierderile din creditele neperformante în costul împrumuturilor bune. Clienţii buni platnici, neavând alternativă, sunt prinşi în acest cerc prin majorări de dobândă sau de comisioane, plătind astfel şi preţul neperformantelor.

Dacă pe piaţa monetară interbancară dobânzile sunt foarte mici, plasându-se între 3-6% în funcţie de scadenţă, iar dobânda de politică monetară a BNR este de 6,25%, la credite dobânzile pentru companii se duc la circa 9%.

Până acum Finanţele au reuşit să se încadreze în ţintele de deficit bugetar sacrificând investiţiile şi amânând plata datoriilor către sectorul privat.

Potrivit informaţiilor transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru ZF, plăţile restante erau la 31 august de 2 mld. de lei (500 mil. euro), iar la sfârşitul lunii septembrie au ajuns la 1,5 mld. lei. Deşi Executivul a promis FMI că vor fi plătite datoriile către mediul privat, s-a înregistrat doar o reducere de 0,5 mld. lei pe parcursul acestui an.

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanţelor, spune că numai prin amânarea facturilor către companiilor private deficitul bugetar poate fi ţinut sub control pentru a se încadra în înţelegerea cu FMI.

Şeful Consiliului Fiscal: Criză majoră a finanţelor publice

România se află în prezent într-o criză majoră a finanţelor publice, fără rezolvarea căreia nu este posibilă reluarea creşterii sustenabile a PIB, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank. "La nivel macroeconomic, riscurile cele mai mari asupra stabilităţii macroeconomice provin în acest moment din zona finanţelor publice", susţine şeful organismului înfiinţat în acest an pentru evaluarea şi monitorizarea independentă a politicii finanţelor publice. El consideră că obiectivele majore pentru care a fost încheiat acordul de finanţare de 20 mld. euro cu FMI şi UE au fost în mare parte ratate: nu a fost redusă factura socială astfel încât să se elibereze resurse din buget pentru investiţii, arieratele în loc să scadă au crescut şi sunt un blocaj major pentru sectorul privat, iar impozitele principale - TVA, CAS, accize - au fost majorate deşi era vorba să fie menţinute. În ciuda propunerilor avansate de Guvern pentru o relaxare fiscală în 2011, FMI le consideră premature şi insistă pe menţinerea obiectivului de reducere a deficitului fiscal la 4,4% din PIB anul viitor.

"Când scazi salariile cu 25% după un plus de 80% nu e austeritate, ci ajustare"

Guvernatorul BNR (desen) apreciază că programul de reformă bugetară aplicat este de ajustare, nu de austeritate. "După ce ai majorat salariile cu 80% în trei ani, o reducere cu 25% este ajustare, nu austeritate. Incoerenţa este urmată inevitabil de ajustare şi de scăderea nivelului de trai. Măsurile de ajustare sunt dureroase, dar sunt coerente. Nu sunt aplaudate niciunde în lume". Isărescu a mai spus că România este "ţara proiectelor neterminate", referindu-se la dispersia banilor într-un număr foarte mare de proiecte de investiţii iniţiate, dintre care puţine se finalizează. Iar factura socială este nesustenabilă din punct de vedere financiar.
Guvernatorul BNR spune că numai cu dobânda şi cursul de schimb nu pot fi rezolvate toate. "Ajungi să nu mai rezolvi nimic. Complici mai mult lucrurile. Politicile prociclice nu dau rezultate".