Şeful Erste ar vrea ca FMI să relaxeze ţintele de deficit pentru cofinanţarea mai multor proiecte UE

"România se află într-o situaţie cu obiective conflictuale: avantajul său puternic sunt fondurile disponibile de la UE, dar pentru a putea fi folosite este nevoie şi de finanţare guvernamentală. Dacă se alocă bani de la buget, sunt încălcate ţintele de deficit stabilite cu FMI şi apare un conflict de «interese». FMI ar putea relaxa ţintele pentru ca fondurile europene să fie folosite. Acesta va fi un exerciţiu foarte interesant în lunile următoare", a declarat şeful Erste.

Băncile au un interes direct în succesul unui asemenea demers, având în vedere că mulţi antreprenori şi autorităţi publice au nevoie de credite pentru a putea cofinanţa fondurile europene pe care încearcă să le obţină.
Rămâne de văzut dacă lobby-ul bancar în această direcţie va fi la fel de puternic ca în cazul modificărilor solicitate la Ordonanţa 50 privind contractele de credite pentru persoane fizice.

Cert este că multe proiecte cu finanţare europeană sunt anulate sau eşuează pe parcurs fie pentru că alocările bugetare pentru cofinanţări se întrerup, fie pentru că proiectele respective nu pot obţine şi finanţare bancară.
Manfred Wimmer, CFO al Erste Group şi fost preşedinte executiv interimar al BCR, subliniază poziţia de dependenţă a statului faţă de cele mai puternice bănci de pe piaţa locală.

"Din 2009 băncile cu interes strategic în România au fost parte a acordului cu FMI, şi-au menţinut expunerile şi au reprezentat o sursă substanţială de finanţare a guvernului. Probabil că această finanţare va continua şi chiar va creşte într-o anumită măsură", a declarat Wimmer.
Întrebat de un analist care ar fi alternativele guvernului pentru finanţarea deficitului bugetar în eventualitatea în care acordul cu FMI ar deraia, Wimmer apreciază că statul se va întoarce tot spre băncile care au interese în România.

Din punctul de vedere al politicilor pe care le-ar putea urma guvernul în perioada următoare, oficialul Erste se aşteaptă la menţinerea direcţiilor actuale.
"Probabil vor continua cu reducerile de cheltuieli şi cu măsurile de austeritate în măsura în care o vor putea face fără să se ajungă la vreo revoluţie."
Cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale Erste la nouă luni, reprezentanţii grupului austriac au primit foarte multe întrebări privind atât situaţia generală din România, cât şi cifrele raportate pentru BCR, cea mai mare bancă locală şi cea mai mare investiţie a Erste.
Treichl spune că sunt unele semne că economia şi-ar putea reveni anul viitor, însă nu atât de mult ca în cazul Cehiei, de exemplu. El vede în continuare presiuni mari pe IMM-uri şi pe microfirme, activitatea fiind foarte redusă şi fără perspective de îmbunătăţire până în 2011.

La nivel macroeconomic, el consideră că România are marele avantaj al datoriei publice externe reduse, avantaj pe care alte ţări nu îl au. La sfârşitul lunii august, datoria publică externă pe termen mediu şi lung se ridica la 13,5 mld. euro, la care se adăugau 5,7 mld. euro bani de la FMI care au mers direct la finanţarea deficitului bugetar. "Problema României este că nimeni nu o creditează şi din cauza asta au nevoie de FMI."
În general, Treichl rămâne la opinia că România are multe probleme "auto-create".

Treichl nu crede că politicienii români sunt în stare să adopte o taxă specială pe bănci
"Nu cred că în România va fi introdusă o taxă pe bănci pentru că ar trebui ca politicienii să cadă de acord pe o temă şi cum ei nu pot cădea de acord pe nimic în general, nu văd de ce ar face-o în cazul taxării băncilor", afirmă Treichl.
El spune că au fost unele discuţii în urmă cu câteva luni - deşi acestea nu au fost făcute publice de vreo autoritate a statului, dar deocamdată "este linişte".
Solicitat să ofere amănunte de la faţa locului, Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a explicat posibila apropiere dintre guvernele român şi ungar pe această temă prin faptul că UDMR, partid care reprezintă minoritatea maghiară de circa 15% din România, are un cuvânt de spus în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti.
"În prezent este linişte pe frontul taxei bancare."

Ungaria şi-a atras protestele vehemente ale bancherilor după ce a introdus în iulie o taxă specială de 0,5% pe activele bancare de peste 180 mil. euro (minus active interbancare).
Treichl spune că marea întrebare este când va apărea o taxă la nivelul întregii Uniuni Europene. "Cred că va veni la un moment dat, în 2011 sau 2012, iar atunci Ungaria se va alinia probabil la acel nivel."
În România oficialităţile nu s-au pronunţat pe acest subiect cu excepţia ministrului mediului Laszlo Borbely, vicepreşedinte al UDMR, care a declarat că susţine aplicarea şi în România a unei taxe bancare.

În Ungaria, guvernul a trecut şi peste opoziţia FMI, în condiţiile în care acordul cu instituţia financiară a şi fost suspendat din mai multe motive. Este greu de crezut că guvernul de la Bucureşti şi-ar asuma un asemenea proiect, în condiţiile în care FMI a ajuns să condiţioneze continuarea acordului de modificarea Ordonanţei 50 care i-a supărat pe bancheri.