FMI a încheiat vizita spunând că acordul merge înainte. Totuşi, bugetul nu a fost aprobat, iar tranşa vine abia în ianuarie

Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a finalizat ieri a şasea evaluare a acordului stand-by cu România. Însă deşi majoritatea criteriilor agreate pentru sfârşitul lunii septembrie au fost declarate îndeplinite, eliberarea următoarei tranşe, programată iniţial pentru mijlocul lunii decembrie, a fost amânată pentru jumătatea lunii ianuarie 2011.
Una dintre condiţionalităţile care tergiversează eliberarea următoarei tranşe de la FMI este aprobarea bugetului pentru anul viitor.

"La nivel de experţi am ajuns la un acord în ceea ce priveşte evaluarea. Rezultatele la zi au fost bune şi am convenit asupra politicilor de la acest moment înainte. După ce condiţiona­lit­ăţile vor fi implementate, vom putea să solicităm aprobarea board-ului la mijlocul lui ianua­rie, conform aşteptărilor noastre", a spus şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
De finalizarea acestei evaluări a acordului stand-by cu România depinde virarea tranşei a şaptea de circa 900 mil. euro. Creşterea economică, politica fiscală, reformele structurale, situaţia sectorului financiar şi politica monetară sunt câteva dintre temele discutate de autorităţi cu FMI. Deşi România va rămâne în acest an în recesiune, urmând să înregistreze o contracţie a economiei de 2%, anul viitor se profilează revenirea în teritoriul pozitiv, cu o creştere de 1,5%, potrivit lui Franks.
În ceea ce priveşte sistemul fiscal, FMI recomandă Guvernului să nu realizeze modificări substanţiale în următorii doi ani, pentru a asigura stabilitate pentru afaceri şi consum.

"Modificările constante în structura de taxe nu sunt productive şi recomandăm puternic autorită­ţilor să menţină stabilitatea, mai ales după ce au fost adoptate măsuri foarte dure."
În ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar, stabilită la 4,4% din PIB pentru anul viitor, Franks a menţionat luni că Fondul Monetar Internaţional nu este inflexibil, explicând că mărimea deficitului României este limitată de finanţările pe care poate să le atragă de pe pieţele internaţionale.

Principalele teme discutate cu FMI

Creşterea economică
Economia va înregistra în acest an o scădere de 2%, iar anul viitor va reveni pe creştere, PIB-ul urmând să ajungă la un avans real de 1,5%, consideră şeful misiunii de evaluare a FMI. "Apreciem că spre sfârşitul acestui an creşterea va începe, situându-se la -2% în 2010, înainte de a ajunge la 1,5% anul viitor. Aş anticipa că în trimestrul patru vom vedea, poate, creştere puţin pozitivă. În primele două trimestre ale anului viitor vom vedea sigur creştere economică", a spus Franks. Şi Istvan Szekely, directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene, anticipează a ameliorare a activităţii economice spre finalul anului, România urmând să înregistreze anul viitor creştere economică. România a înregistrat în perioada aprilie-iunie o uşoară creştere, în termeni ajustaţi sezonier, pentru prima dată după trei trimestre consecutive de scădere. Creşterea din al doilea trimestru a fost de 0,3%, comparativ cu primele trei luni ale anului. Relansarea economică rămâne fragilă din cauza diminuării fluxurilor de capital, a ajustărilor fiscale şi a creşterii şomajului. Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008.

Sistem bancar

Sistemul bancar românesc a continuat să facă faţă bine crizei economice, rămânând bine capitalizat şi lichid, însă pierderile generate de creditele neperformante vor continua să afecteze performanţa, impunându-se păstrarea vigilenţei, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluarea a FMI. La nivelul sistemului bancar pierderile au urcat în trimestrul al treilea cu 240,5 mil. lei şi au ajuns la 474 mil. lei (110 mil. euro) la sfârşitul lunii septembrie. Creditele încadrate ca "pierdere" totalizau la sfârşitul lunii august, 32,3 ml.d lei (7,5 mld. euro), reprezentând 15,8% din totalul finanţărior acordate de bănci. Potrivit FMI, solvabilitatea a fost la sfârşitul lunii septembrie de 14,6% şi toate băncile la nivel individual au depăşit rata de 11%. Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă să depăşească uşor nivelul de 8% la sfârşitul acestui an, urmând să revină în intervalul ţintit de BNR în 2011. Cea mai recentă prognoză a BNR indică o rată a inflaţiei de 7,8% pe an, la sfârşitul lunii decembrie.

Ordonanţa 50

Reprezentanţii FMI şi CE au evitat să precizeze clar dacă modificarea OUG 50/2010 este o condiţionalitate strictă pentru eliberarea următoarelor tranşe din pachetul de împrumuturi, insistând pe necesitatea schimbării acesteia pentru a asigura un echilibru între bănci şi consumatori. "Ne interesează ca populaţia să fie protejată, dar vrem să ne asigurăm şi că nu există ceva care să pericliteze stabilitatea financiară. Încurajez Guvernul şi Parlamentul să lucreze împreună astfel încât OUG 50 să respecte cele două obiective importante. Sunt optimist că vom găsi o soluţie care respectă ambele obiective. Vrem să ne asigurăm că am respectat acest echilibru pentru continuarea programului ", a spus Jeffrey Franks. El a explicat că legislaţia ar putea să antreneze pierderi la nivelul instituţiilor financiare şi să ameninţe stabilitatea financiară. La rândul lui, Istvan Szekely, directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene, a arătat că instituţia înţelege nevoia de protecţie a consumatorilor, în special în domeniul financiar bancar, dar trebuie să se asigure şi că sistemul bancar este solid, iar legislaţia europeană este respectată. "România riscă o procedură de infrigement", a spus reprezentantul CE. Singura instituţie cu rol de suspendare sau limitare a activităţii unei bănci este BNR, iar astfel de proceduri n-ar trebui să poată fi deschise de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, a afirmat Szekely.

Companiile de stat

Întreprinderile de stat monitorizate au înregistrat pierderi foarte mari şi au acumulat arierate, iar reomandarea FMI şi a Comisiei Europene este privatizarea sau lichidarea acestora. "Un domeniu în care evoluţiile au constituit o dezamăgire este cel ce ţine de îmbunatăţirea performanţelor companiilor de stat. Multe dintre acestea încă înregistrează pierderi foarte mari şi au acumulat arierate existând puţine perspective de remediere. Rezolvarea va impune o abordare mai cuprinzătoare, care să cuprindă reformarea, privatizarea sau lichidarea acestora", a spus Jeffrey Franks. Arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridică la 7 mld. lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare, în timp ce arieratele pe bugetul consolidat depăşesc un miliard de lei, potrivit lui Franks. Şeful misiunii FMI a evitat să precizeze ce sumă trebuie să achite autorităţile din arierate pentru a fi eliberată următoarea tranşă din acordul stand-by. "Înainte de plata ultimei tranşă (din septembrie - n.red.), arieratele erau de circa două miliarde de lei, la nivelul autorităţilor centrale şi locale. Am solicitat autorităţilor centrale să plătească partea lor şi să se menţină la zero pentru restul programului şi s-au angajat că aşa vor face. Dar nu am cerut şi autorităţilor locale acelaşi lucru pentru că există încă probleme cu controlul financiar, care vor fi rezolvate prin noua lege, care va intra în vigoare în 2011. În consecinţă, amânăm".

Noul acord, definitivat în 2011

FMI urmează să discute la următoarea evaluare condiţiile şi tipul noii înţelegeri cu România, care va fi încheiată după finalizarea actualului acord stand-by, potrivit lui Jeffrey Franks. Misiunea FMI a avut discuţii preliminarea în cadrul actualei vizite de evaluare, acestea urmând să continue la următoarea evaluare, programată pentru începutul anului viitor. " Nu am discutat cu autorităţile o sumă specifică pentru noul acord. Vom discuta în viitor". Cel mai probabil noul aranjament pe care autorităţile române îl vor încheia cu instituţia internţională va avea o valoare mai mică decât cel actual, iar banii vor putea fi atraşi de autorităţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute. De asemenea este posibilă o modificare a proporţiei sumelor ce ar umra să fie alocate de FMI şi Comisia Europeană.

Ce a spus premierul Emil Boc după finalizarea evaluării FMI

@ Evaluarea misiunii FMI la Bucureşti nu a fost una foarte uşoară, deoarece negocierile au fost dure, iar intervenţia preşedintelui Traian Băsescu a fost de mare ajutor pentru a se putea ajunge la o formă corectă a acordului pe mai departe;
@ Salariul minim va creşte la un nivel care va fi stabilit în urma discuţiilor cu sindicatele, iar prin legea salarizării unitare va fi recuperată anul viitor o parte din pierderea salarială suferită în 2010, dar strict în raport cu posibilităţile bugetare;
@ Cele două legi votate în Camera Deputaţilor, privind TVA de 5% la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei, nu sunt în vigoare la acest moment şi nici nu vor fi avute în vedere la construcţia bugetului pe 2011, deoarece ar genera o creştere importantă a deficitului;
@ Autorităţile române vor încerca să găsească la prlament soluţii pentru OU 50/2010 privind creditele populaţiei care să asigure un echilibru între protecţia consumatorului şi stabilitatea financiară;
@ Guvernul va continua procesul de privatizare la CFR Marfă, va restructura societăţile cu pierderi şi va vinde la bursă acţiunile minoritare deţinute la alte firme, păstrându-şi însă poziţia majoritară în companii puternice, precum Transgaz.