Cum a ajuns City Mall din „cea mai mare tranzacţie imobiliară din Bucureşti“ în insolvenţă

Centrul comercial City Mall din Bucureşti, care în 2006 era vândut pentru 103,5 milioane de euro către fondul australian de investiţii APN Funds, în cea mai mare tranzacţie imobiliară din Bucureşti până la vremea respectivă, ar urma să intre astăzi în insolvenţă la solicitarea proprietarilor, în condiţiile în care compania are de rambursat în această lună un împrumut de 40 de milioane de euro către UniCredit.

Reprezentanţii APN au solicitat în urmă cu o săptămână intrarea în insolvenţă a firmei Victoria Holding, în portofoliul căreia se află mallul, termenul de judecată fiind stabilit pentru astăzi, 2 noiembrie.

"Deşi discuţiile continuă, banca (Uni­Cre­dit - n.red.) a notificat creditorul (Victo­ria Holding - n.red.) că împrumutul trebuie rambursat integral. Ca rezultat al acestei notificări, subsidiara grupului nu mai are capacitatea de a-şi achita datoriile, astfel că probabil va fi solicitată intrarea în procedură de insolvenţă", spuneau reprezentanţii companiei australiene într-un anunţ publicat săptămâna trecută.
Valoarea de piaţă a proiectului a scăzut până la 35,4 mil. euro la jumătatea acestui an, sub valoarea creditului rămas de rambursat către UniCredit, ca urmare a scăderii cu 90% a profitului operaţional, de la 3,1 mil. euro la 308.000 euro.

Intrarea în insolvenţă a proiectului nu înseamnă automat falimentul sau în­chiderea acestuia, urmând doar ca un cuvânt greu de spus cu privire la viitorul mallului să îl aibă UniCredit, principalul creditor al proiectului, potrivit datelor existente.
Inaugurat în 2005, City Mall era la vremea respectivă doar al treilea mall modern construit în Bucureşti. Rezultatele sale în ceea ce priveşte numele chiriaşilor atraşi, traficul de vizitatori şi vânzările au fost însă de la început mai slabe decât cele ale competitorilor, Plaza România şi Bucureşti Mall, astfel că la doar un an de la deschidere mai multe spaţii erau deja goale, iar administratorii îşi propuneau să schimbe portofoliul de chiriaşi.

Mallul era la acea vreme în proprietatea firmelor AP Investments şi Kalidom, precum şi a oamenilor de afaceri Steven Jonathan Kaye şi Warren Roiter. Aceştia nu au apucat însă să schimbe prea mulţi chiriaşi ai mallului deoarece au găsit în câteva luni un alt cumpărător - australienii de la APN - care a plătit 103,5 mil. euro pe un mall care în urmă cu un an costase 46 mil. euro.
Australienii au venit cu un alt administrator - Lucian Creţu - care a vrut la rândul său să schimbe mixul de chiriaşi, astfel ca "circa 30-50% dintre viitorii chiriaşi să fie companii care nu sunt prezente pe piaţa locală".

Creţu a stat la conducerea City Mall ceva mai mult de un an, fiind schimbat în 2008 cu Mihai Agaficioaia, cel care şi-a propus pentru a treia oară să schimbe mixul de chiriaşi din centrul comercial chiar înainte ca efectele crizei să îşi facă simţită prezenţa şi în România, moment în care majoritatea retailerilor au frânat procesul de expansiune.
Australienii au încercat să crească veniturile centrului comercial şi prin transformarea unei aripi a proiectului în spaţii de birouri, dar nu au reuşit să găsească clienţi nici pentru noua destinaţie a proiectului.
În aceste condiţii, principalii chiriaşi ai mallului au rămas supermarketurile Billa şi Primăvara, magazinul Sprider Stores sau retailerul de electrocasnice Domo, în timp ce nume precum Zara, C&A sau New Yorker, retaileri de îmbrăcăminte care s-au extins puternic în ultimii ani, au ocolit proiectul situat vizavi de cimitirul Bellu.