Sandu, MKB: Banca era prea mare şi trebuia eficientizată

MKB Nextebank este noul brand comercial sub care MKB Rom­exterra, o bancă de talie redusă controlată indirect de grupul ger­man Bayern LB, se pregăteşte să îşi relanseze operaţiunile, după un vast proces de restructurare.

"Era nevoie de o nouă identitate. Ne-am dat seamna că nu puteam să fim în continuare o bancă universală, sunt deja prea multe. Ce am vrea să facem este să avem ca ţintă nu avocaţi, doctori sau notari, ci breslele lor", spune Dan Sandu, 41 de ani, numit în primăvară preşedinte executiv al MKB Romexterra, după ce Adrian Radu şi-a încheiat al doilea mandat.
El fusese cooptat în echipa de conducere încă din toamna lui 2009, iniţial deţinând poziţia de vicepreşedinte executiv. Denumirea juridică a băncii va fi păstrată cel puţin în viitorul apropiat, însă promovarea se va face sub brandul Nextebank şi cu un nou logo, care utilizează imaginea unui ghepard în sprint.

Practic, banca va încerca să îşi facă loc pe nişa profesiilor liberale, venind cu produse specializate pentru a răspune nevoilor distincte ale avocaţilor, notarilor sau medicilor.
Sandu subliniază că nu are în gând doar produse de finanţare, ci mai ales servicii tranzacţionale, care pot fi oferite prin intermediul platformelor de "bancă la distanţă" - internet banking, mobile banking sau reţele de ATM cu funcţionalităţi extinse. Noul serviciu de internet banking, precum şi sistemul IT de bază (core-banking) au fost dezvoltate pe plan intern.
Pe această nişă s-a specializat şi Libra Bank, iar marii jucători precum BCR sau BRD au de asemenea oferte dedicate acestei categorii de clien­telă. Sandu spune că însă că oferta MKB se va diferenţia prin specializare, în timp ce celelalte bănci au produse "standardizate".

Banca renunţase încă de anul trecut la segmentul de corporate, astfel că acum nu mai intră în tranzacţii cu valori mai mari de un milion de euro. Magdalena Ma­nea, care coordona acest segment de pe poziţia de vice­preşedinte, a părăsit banca anul trecut, iar ulte­rior a fost cooptată în conducerea RBS Bank România.

Reduceri drastice de personal, dar şi de active
"Banca era prea mare", spune Sandu, subliniind că numărul de angajaţi a fost redus de la peste 1.000 de persoane la circa 600 în prezent, fără să apară presiuni la nivel operaţional.
În paralel, circa 30 de unităţi au fost închise, rămânând operaţionale 45.
Sandu spune că oricum nu este adeptul derulării operaţiunilor curente în unităţi, în timp ce consilierii mobili pot servi clienţii acolo unde ei doresc.
Totuşi, banca va mai deschide trei unităţi până la sfârşitul anului, însă utilizând un model nou, care presupune doar funcţii de vânzare, toate operaţiunile derulându-se centralizat.
În paralel cu reducerea reţelei şi a personalului, banca a trecut şi printr-o redimensionare a bilanţului.
Portofoliul de credite a coborât la 700 de milioane de lei (164 de milioane de euro), cu 50% sub valoarea de la sfârşitul anului trecut, pe fondul rambursărilor făcute de clienţi - inclusiv după refinanţarea la alte bănci - dar şi al provizionării. Depozitele au coborât mai încet, la un miliard de lei.
"Am curăţat bilanţul, dar încă nu am terminat. Anul acesta vorbim de o pierdere mare, dar până la sfârşitul anului viitor vom obţine profit", spune Sandu. Banca a avut pierderi de 9,5 milioane de euro anul trecut, cu 39% sub cele din 2008.

Am renunţat la comisionul de administrare ca să ne protejăm clienţii

Odată cu aplicarea Ordonanţei 50, MKB a renunţat la perceperea comisionului lunar de administrare la credite, care ajungea să reprezinte şi 6% din sold anual, pentru a-şi proteja clienţii, confruntaţi cu scăderi ale veniturilor. "Este o formă de restructurare la iniţiativa băncii. Nu trebuie să aştepţi până când clienţii au probleme, după reducerea salariilor din sectorul public e doar o chestiune de timp", spune Anca Mitrică, director executiv în cadrul băncii. Ea afirmă că, în unele cazuri, rata lunară suporată de clienţi a coborât chiar şi cu 100 de euro.
"Pe termen scurt ai venituri mai mici, dar dacă te gândeşti în asamblu, în loc să ajungă în default (încetarea plăţilor - n. red.) 20% din credite, ai astfel doar 5%. Poate fi vorba de o pierdere pe termen scurt, dar pe termen lung e mai bine", apreciază Mitrică.