Mausoleul Comana (III). Urmează reabilitarea/ de Cătălin Fudulu

După o amânare de mai bine de zece ani, Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor a aprobat, la 26 mai 1943, devizul privind efectuarea unor reparaţii ample la mausoleul de la Comana, valoarea lucrărilor fiind de 180.000 de lei. În condiţiile în care Aşezământul dispunea de materiale şi mijloace de transport, Radu Makarovici a hotărât ca lucrările să se execute în regie proprie, salariatul Al. Ionescu fiind desemnat să le coordoneze, iar meşterii urmând a fi tocmiţi "prin împrejurimi". În cest scop, Al. Ionescu a întocmit devizele pe capitole de lucrări, acestea fiind aprobate spre plată de conducerea Aşezământului.

Plutonierul Vasile Dumitru, şeful postului de jandarmi din Comana, a întocmit un Buletin Informativ privind situaţia mausoleului, la 14 ianuarie 1934, la solicitarea Legiunii de Jandarmi Vlaşca. Potrivit plutonierului, cripta avea dimensiuni de 6 x 6 m, fiind amenajată de Societatea Cultul Eroilor. De asemenea, se preciza că în vecinătate se afla biserica Mânăstirii Comana, zidul care delimita curtea bisericii având o înălţime de 5 m. Accesul în incinta mânăstirii se făcea prin porţi metalice, uşa mausoleului fiind realizată din stejar sculptat.
În criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificaţi, iar 540 neidentificaţi. Numele militarilor identificaţi au fost inscripţionate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu.
Ultima statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menţionându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă şi în firide individuale.
După o perioadă de mai bine de 60 de ani, reabilitarea Mausoleului de la Comana se va realiza cu fonduri europene de către Ministerul Culturii şi Mânăstirea Comana.
Iniţial, conducerea mânăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfăşoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mânăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătăţire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia şi ajungând la cripta cu osemintele eroilor. Lucrările au fost întrerupte odată cu sesizarea poliţiei.
Pozitiv este faptul că Mânăstirea Comana a fost inclusă de Ministerul Turismului într-un circuit turistic, însă Mausoleul nu este deschis publicului spre vizitare.

CĂTĂLIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2006). A colaborat sau colaborează la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-şef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava şi Valahica, Ziarul de Duminică, însumând peste 250 de articole, publicate în periodice şi volume colective, şi peste 20 de comunicări la sesiuni de comunicări ştiinţifice.