De ce a căzut profitul BCR la 6 mil. lei în T3

Căderea profitului net al BCR până la 6 mil. lei în trimestrul al treilea nu trebuie să surprindă, pentru că banca susţine 25% din economie şi ca atare nu poate fi imună la trecerea de la o creştere rapidă la recesiune profundă, este explicaţia generală a şefului băncii pentru rezultatul din T3.

Pe partea de venituri, principala cauză a declinului este însă prăbuşirea câştigului adus de activitatea de trezorerie, de la 186 mil. lei în trimestrul al doilea, la numai 9 mil. lei în perioada iulie-septembrie.

"Rezultatul din trimestrul al treilea arată efectele foarte importante ale schimbărilor din economia României, efecte pe care nu le putem contracara decât prin creşterea eficienţei. Nu mă aştept ca situaţia din activitatea de trezorerie să se repete în T4, dar mă aştept să continue presiunea pe veniturile din comisioane, inclusiv ca urmare a aplicării Ordonanţei 50. Nu încape îndoială că vom rămâne sub presiune şi din cauza creditelor neperformante şi a provizioanelor", a declarat Bruynseels.

O explicaţie pentru câştigul foarte mic din trezorerie ţine de efectul negativ de reevaluare a unor poziţii leu/dolar deschise în iulie şi septembrie, care ar fi adus pierderi de circa 17 mil. euro.

Comisioanele au adus un venit net de 123 mil. lei, în scădere cu 23% faţă de trimestrul III din 2009. Bruynseels spune că eliminarea comisionului de rambursare anticipată a creditelor a provocat un minus de 3 mil. euro. Totuşi, el susţine că nu este vorba despre un volum important de refinanţări de credite şi că oricum BCR are cea mai bună ofertă la credite ipotecare, adică nu ar avea de ce să piardă clienţi atraşi eventual de oferte ale altor bănci. "Competiţia dintre bănci pentru refinanţări se vede deja pe piaţă, dar noi am răspuns cu cel mai bun preţ la ipotecare."

Chiar dacă profitul de 6 milioane de lei a fost raportat la nivel de grup şi este calculat după standardele internaţionale mai "blânde" cu necesarul de provizioane, şeful BCR afirmă că banca a avut un profit "foarte mic" şi după standardele româneşti de contabilitate. "Rezultatul pe întreg anul depinde de T 4 şi de cum le va merge clienţilor cu credite."

De ce continuă să crească costurile administrative şi de personal

Plata angajaţilor BCR a fost anul acesta şi mai mult legată de performanţa afacerilor şi cum aceasta a devenit slabă, s-au redus şi remuneraţiile, afirmă Bruynseels.

"Dacă în trimestrul IV nu creşte semnificativ performanţa, vor scădea şi bonusurile." Înregistrarea unor rezultate slabe nu înseamnă aşadar că în BCR nu vor mai fi acordate bonusuri pentru motivarea unor angajaţi. "Mai mici, dar vor fi."

Cât priveşte bonusul personal, Bruynseels nu îşi asumă nicio răspundere: "Bonusul meu este în întregime la discreţia lui Andreas Treichl" - CEO al Erste Group, cel care l-a şi selectat în 2008 pentru şefia BCR după mai mult timp de căutări. Pe de altă parte, el spune că numărul angajaţilor a scăzut cu 600 de oameni în trimestrul al treilea.

Cu toate că şeful BCR vorbeşte despre creşterea eficienţei şi scăderea remuneraţiilor, trimestrul al treilea a adus creşteri atât ale cheltuielilor cu personalul, cât şi ale costurilor administrative faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

BCR a avut cheltuieli de personal de 222 mil. lei în T3, în creştere cu aproape 30%, reprezentând 49,7% din totalul cheltuielilor operaţionale. Majorarea cheltuielilor administrative cu 4% este explicată prin creşterea TVA.

Cât priveşte deteriorarea raportului cost/venit de la 30,7% în T3 2009 la 39,8% în T3 2010, Bruynseels susţine că este mai mult o problemă de scădere a veniturilor, decât de creştere a costurilor.

Ordonanţa 50 slăbeşte capacitatea viitoare a băncilor de a da credite

Preşedintele BCR se declară bucuros că guvernatorul BNR a făcut joi declaraţii oficiale pe tema Ordonanţei 50 în favoarea băncilor, dar nu vrea să comenteze dacă exprimarea acestei poziţii este mai mult sau mai puţin tardivă.

El afirmă că ordonanţa are cel mai mare impact la nivelul marjelor de dobândă şi continuă să vorbească despre un efect "retroactiv" dată fiind aplicarea noilor reguli şi la creditele în sold, deşi atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu spun că nu este vorba despre retroactivitate.

BCR a fost acţionată în instanţă de un grup de clienţi nemulţumiţi de modul de calcul al dobânzilor. Primul termen a fost săptămâna trecută, dar banca a depus o întâmpinare şi procesul a fost amânat pentru 12 noiembrie, judecătorul urmând să decidă dacă pe perioada procesului va fi suspendată plata ratelor. BCR a angajat casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, potrivit unor surse de pe piaţă, în timp ce clienţii sunt reprezentaţi de Gheorghe Piperea. Bruynseels nu a dorit să comenteze eventuala situaţie în care instanţa ar decide suspendarea plăţii ratelor şi nici să precizeze care este ponderea creditelor din portofoliul BCR care intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei legate de marjele de dobândă.

"În forma actuală, ordonanţa slăbeşte capacitatea viitoare a băncilor de a da credite pentru că vor avea nevoie de mai mult capital", susţine bancherul. Întrebat dacă nu crede că practicarea unor marje mai mici ar avea un efect pozitiv pentru bancă pentru că astfel mai puţini clienţi ar ajunge în default, Bruynseels nu a răspuns direct, vorbind în schimb despre capacitatea foarte scăzută a clienţilor de a se refinanţa la condiţii de preţ mai bune, din cauza deteriorării situaţiei financiare a acestora şi a deprecierii garanţiilor. Şi totuşi, nu neagă că piaţa refinanţărilor dă semne că se mişcă.