Doar 10.000 de fermieri au sub 30 de ani

Autor: Cristina Stoian 07.11.2010

Doar 1% din oamenii care lucrează terenul agricol şi care ar putea transforma agricultura într-una performantă au sub 30 de ani. În aceste condiţii, ministrul agriculturii Valeriu Tabără are în vedere stimularea financiară a arendării pentru a crea bazele unei activităţi cu puternic aport la economie.

În primele trei luni de mandat, Tabără a vorbit despre fiscalizarea agriculturii ca fiind una dintre principalele pârghii de creştere a productivităţii şi mai nou despre stimulente financiare pentru arendarea terenurilor în vederea comasării suprafeţei agricole.

"Agricultura trebuie făcută de specialişti, iar arendarea este o cale spre ceea ce înseamnă performarea din toate punctele de vedere a exploataţiilor agricole. Dacă în Germania autorităţile au reuşit să mărească suprafaţa terenurilor, schimbând Codul civil, noi ne gândim inclusiv la stimularea financiară a celor care recurg la arendarea pe termen lung pentru a dezvolta afaceri pe 50 de ani, nu pe 1-2 ani", a declarat Tabără în cadrul unei întâlniri cu omologul său german Ilse Aigner.

La rândul său, Agner a anunţat că în Germania, ţară în care exploataţiile mici predomină încă în anumite regiuni, majoritatea suprafeţelor care se află în exploatarea unui agricultor provin din suprafeţe arendate, nu sunt în proprietate. "Problema în Germania este că majoritatea fermierilor fac agricultură ca pe o activitate secundară, întrucât au şi un alt loc de muncă. Din acest motiv, circa 3% din aceştia renunţă anual să mai lucreze terenul. De obicei, o persoană de 55 de ani poate stopa activitatea sau o poate continua prin intermediul fiilor, care la rândul lor, dacă vor să facă agricultură performantă arendează suprafeţe suplimentare", afirmă ministrul german.

În România sunt circa 12.000 de ferme care fac agricultură comercială intensivă pe 5,1 milioane de hectare, în timp ce un milion de ferme, care deţin 3 milioane de hectare, practică o activitate extensivă de subzistenţă. Mai mult de atât, circa 650.000 de fermieri au peste 60 de ani, în timp ce numărul persoanelor sub 30 de ani care fac agricultură nu depăşeşte nivelul de 10.300 de oameni, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

"Cel mai important lucru este să nu pierdem fermierii. Trebuie să avem alternative, dar oamenii trebuie să se mute dinspre social înspre piaţă", a răspuns Tabără declaraţiei ministrului german potrivit căreia regiunile montane trebuie sprijinite pentru specificitatea lor.

Fermierii spun însă că oamenii care investesc în acest sector trebuie diferenţiaţi de cei care folosesc căruţa cu calul şi sapa pentru a cultiva un hectar de teren agricol. "În prezent, în România toată lumea face agricultură. Terenurile agricole trebuie date pe mâna specialiştilor, aşa cum un manager de spital îşi dă spitalul pe mâna doctorilor. Proprietarul de teren, dacă vrea să facă agricultură, trebuie să îşi angajeze un inginer agronom, iar dacă nu, să arendeze terenul", este de părere Liviu Precup, care cultivă 2.000 de hectare de teren cu cereale la Măcin, în judeţul Tulcea. Precup spune că legea trebuie să impună ţăranului care nu îşi lucrează terenul să îl dea în folosinţă unui fermier vecin, în sensul acesta urmând să crească şi suprafaţa comasată lucrată, dar şi arendaşului să plătească redevenţe celui care i-a oferit suprafaţa agricolă, indiferent de ce produce.

Toate aceste măsuri ar trebui coroborate cu impozitarea terenurilor sau interzicearea fragmentării suplimentare a suprafeţeleor, subiecte anunţate de fiecare ministru în parte în ziua preluării funcţiei, dar care au rămas până acum doar declaraţii de presă. Pasul următor este tehnologizarea fermelor, potrivit ministrului german al alimentaţiei, agriculturii şi al protecţiei consumatorului.