Şeful Băncii Mondiale propune întoarcerea la modelul cursului valutar raportat la aur
În condiţiile în care economia mondială este încă măcinată de criză, statele încearcă din răsputeri să găsească o soluţie viabilă pe termen lung. Dacă SUA ia iniţiativa şi dă drumul tipăririi de bani, preşedintele Băncii Mondiale vine însă cu o altă idee, mai veche, reinstaurarea etalonului aur.
Marile economii ale lumii ar trebui să analizeze posibilitatea readoptării modelului în care cursul valutar era raportat la aur, pentru ca astfel să poată ţine în frâu fluctuaţiile, este de părere preşedintele Băncii Mondiale.
Robert Zoellick, aflat în fruntea instituţiei din 2007, scrie într-un editorial din Financial Times că este necesară îmbunătăţirea a ceea ce el numeşte "Bretton Woods II", sistemul valutar flotant ce datează din 1971, când modelul cursului valutar fix creionat la Bretton Woods a fost abandonat.
Unul împotriva tuturor
Zoellick, un fost oficial al Trezoreriei SUA, crede că soluţia ar fi un sistem "care să includă atât dolarul, cât şi moneda euro, yenul japonez, lira sterlină şi yuanul chinez, care încetul cu încetul capătă un statut internaţional".
El aduagă că "sistemul ar trebui de asemenea să considere aurul ca punct de referinţă în ceea ce priveşte aşteptările pieţei privind inflaţia, deflaţia şi cursul valutar".
Viziunile sale contrastează cu sistemul internaţional actual, unde preşedintele chinez a intervenit pentru a stopa aprecierea yuanului, decizie puternic criticată de Statele Unite şi alte state pentru că contribuie la adâncirea dezechilibrelor contului curent mondial şi pentru că distorsionează pieţele de capital.
Conflictele pe probleme valutare ar putea să escaleze în această săptămână, la summitul G20 din Corea de Sud, unde se vor întâlni cei mai puternici oameni politici ai lumii. Planul Statelor Unite de a cere statelor să îşi stabilească ţinte pentru contul curent nu a fost primit bine.
Wolfgang Schaube, ministrul de finanţe german, a "pus paie pe foc" după ce a descris modelul economic american ca fiind "în plină criză" şi a criticat decizia Fed de a injecta alte 600 de miliarde de dolari pe pieţele financiare.
"Nu există consecvenţă atunci când americanii acuză chinezii de manipularea ratei de schimb, pentru ca ulterior ei să trimită dolarul în jos în mod artificial cu ajutorul tiparniţei băncii centrale."
Există însă şi persoane care cred că decizia Statelor Unite de a tipări monedă este una bună, cel puţin pe termen scurt.
"Decizia Statelor Unite este una foarte bună, pentru că ajută economia, care va deveni mai competitivă. Mai mult, creşterea economică va fi mai rapidă. În timp însă efectul va fi o inflaţie internă crescută", crede Dragoş Cabat, analist financiar.
SUA se întoarce împotriva curentului
Deşi există voci care cer reutilizarea aurului ca etalon pentru cursul de schimb, majoritatea strategilor şi economiştilor privesc ideea cu scepticism pentru că, spun ei, ar putea să conducă la însăprirea politicii monetare, iar creşterea economică şi şomajul vor fi cele care vor avea cel mai mult de suferit.
"Nu mai este o idee bună. Odată ce acest sistem a murit nu mai poate fi reînviat. Acum vorbim de o altă filosofie economică. Tipărirea banilor nu mai are legătură cu masa monetară", spune Cabat.
Sistemul denumit Bretton Woods, care a intrat în vigoare în 1945 şi care a fost administrat de Fondul Monetar Internaţional, fratele Băncii Mondiale, stabilea rate de schimb fixe, însă ajustabile, care erau legate de cantitatea de aur.
Controalele menite să restricţioneze mişcările de capital de la o economie la alta au fost cele care l-au susţinut.
"Deşi cărţile consideră aurul ca monedă veche, pieţele utilizează şi astăzi aurul ca un activ alternativ mai sigur", îşi susţine Zoellick punctul de vedere.
Ideea reinstaurării etalonului aur nu a fost analizată de Statele Unite, principalul deţinător de rezerve, cu peste 8.000 de tone, care au luat o decizie controversată, aceea de a da drumul maşinii de tipărit bani. Fed a decis să pompeze circa 600 de miliarde de dolari în economie. Mutarea este una bună pentru Statele Unite, însă ce impact va avea asupra economiei mondiale? Celelalte state spun că nu va face decât să întârzie revenirea economiei.
Preşedintele băncii centrale americane Ben Bernanke a încercat să-i liniştească însă pe toţi cei care s-au arătat îngrijoraţi de noile măsuri ale Fed, spunând că programul este doar o politică monetară convenţională, realizată prin intermediul unor instrumente diferite.
În aceste condiţii, summitul de la Seul din această săptămână pare un ultim test pentru statele din toate colţurile lumii în ceea ce priveşte cooperarea.