Investiţiile străine directe s-au oprit la nivelul de 50 mld. euro în 2009. De acum vin mărunţişuri

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că odată cu reluarea creşterii economice se va majora şi volumul investiţiilor străine care vor ajunge în România. "Investiţiile străine depind în mod critic de mersul economiei. Cât timp nu avem relansare economică, nu o să avem creştere a investiţiilor nerezidenţilor. Contează şi nivelul cotei unice, însă trebuie să ai o creştere a PIB, ca să atragi investitori străini".

În condiţiile revenirii economiei în teritoriul pozitiv în 2011, Cabat nu vede o dublare a investiţiilor străine directe, dar estimează o creştere a volumului la circa 5 miliarde de euro.

Investiţiile rezultate în urma fuziunilor şi achiziţiilor au totalizat în aceeaşi perioadă 34 de milioane de euro, adică 1,1% din totalul participaţiilor la capital, în scădere abruptă faţă de 2008. Spre comparaţie, investiţiile rezultate în urma fuziunilor şi achiziţiilor au însumat o treime din totalul participaţiilor la capital în 2008, valoarea acestora fiind de 1,7 miliarde de euro.

În paralel, investiţiile în dezvoltarea de companii de la zero au atins un minim record în 2009, de 19 milioane de euro, continuând tendinţa de scădere accelerată din ultimii ani. În 2007, investiţiile greenfield s-au ridicat la 385 de milioane de euro, pentru ca în 2008 valoarea acestora să scadă 64,2 milioane de euro. Soldul total al investiţiilor în proiecte greenfield ajungea la 25,4 miliarde de euro în decembrie anul trecut, reprezentând jumătate din soldul total al investiţiilor străine directe.

Investiţiile au ajuns la 50 mld. euro

Soldul total al investiţiilor străine a ajuns în decembrie la aproape 50 de miliarde de euro, banii fiind absorbiţi în proporţie de 41,4% de industrie.

O treime din investiţiile străine directe au mers în industria prelucrătoare, în special în industria petrolieră şi chimică, metalurgie, mijloace de transport şi în industria alimentară.

Doar investiţiile în afaceri de la zero în sectorul industriei prelucrătoare totalizează 6 miliarde de euro. În ceea ce priveşte orientarea investiţiilor străine cu precădere spre industria prelucrătoare, Cabat a menţionat că există cerere, produsele mergând la export.

Totodată, analiştii BNR remarcă sectoare economice cu o pondere scăzută a investiţiilor străine în ciuda potenţialului ridicat, cum ar fi industria textilă, unde se concentrează doar 1,4% din investiţii. Industria de ciment, sticlă şi obiecte ceramice a atras 3,3% din stocul total al investiţiilor. În paralel, sectorul bancar şi asigurările au atras o cincime din investiţiile străine, stocul pe acest segment fiind de 9,5 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, în scădere de la peste 10 miliarde de euro în decembrie 2008. Băncile străine au adus anul trecut sute de milioane de euro la capitalul filialelor locale, iar scăderea soldului reflectă pierderi mai mari din credite neperformante decât sumele efectiv investite.

"Având în vedere pierderile acumulate în bănci probabil vom vedea majorări de capital şi în 2011", spune Cabat.

Străinii au continuat să investească anul trecut în construcţii şi imobiliare, în ciuda faptului că acesta a fost unul dintre sectoarele puternic lovite de criză, soldul investiţiilor urcând cu aproape 300 de milioane de euro pe parcursul lui 2009, la 6,45 miliarde de euro. Ponderea acestui sector în soldul total al investiţiilor a urcat de la 12,6% la 12,9%. Şi investiţiile în comerţ au crescut uşor, până la 6,2 miliarde de euro, în timp ce în comunicaţii soldul investiţiilor a scăzut cu 50 de milioane de euro de euro, până la 3,2 miliarde de euro.

Bucureştiul a atras două treimi din investiţii

Investitorii s-au orientat preponderent către regiunea Bucureşti, unde stocul investiţiilor se situează la 31,7 miliarde de euro, adică aproape două treimi din total. La polul opus, regiunea de dezvoltare nord-est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Suceava) au atras cele mai puţine investiţii străine, astfel că în decembrie soldul ajungea la 975 milioane de euro, în scădere de la 1,14 miliarde de euro la sfârşitul anului anterior.

Investiţii semnificative se mai înregistrau în judeţele din centrul şi sudul ţării.

Peste o cincime din investiţiile străine au ca ţară de origine Olanda, cu un stoc de 10,9 miliarde de euro în decembrie, urmată de Austria (9 miliarde de euro) şi Germania (6,7 miliarde de euro).

Totodată, investitorii francezi au adus 4,3 miliarde de euro în România, iar grecii 3,3 miliarde de euro. În top zece se mai situează ţări precum Italia, Cipru, Elveţia sau Belgia.

Olanda a urcat pe primul loc în clasament după ce stocul investiţiilor provenind din această ţară a urcat cu 2,5 miliarde de euro pe parcursul anului trecut. Firmele cu participare străină la capital contabilizează aproape 70% din exporturile companiilor româneşti, şi 60% din importuri. Acestea au realizat anul trecut exporturi de 19,6 milioane de euro şi importuri de 22,5 milioane de euro.

Întreprinderile din industrie au înregistrat exporturi de 17,3 miliarde de euro şi importuri de 15,2 miliarde de euro, având un impact pozitiv asupra balanţei comerciale a României.

Ce s-a întâmplat în acest an?

Investiţiile străine directe s-au menţinut pe un trend descendent şi în acest an. Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Naţională, în luna august nivelul intrărilor a fost de doar 47 de milioane de euro, în scădere cu 40% faţă de aceeaşi lună de anul trecut.

Cumulat în primele opt luni, investiţiile străine directe au totalizat 1,95 miliarde de euro, cu 35,9% sub nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut.

Cea mai mare parte au fost participaţii la capital, care au însumat 1,27 miliarde de euro, restul intrărilor fiind credite intra-grup. În iulie şi august investiţiile străine s-au prăbuşit, după ce în prima jumătate a anului valorile au oscilat între 200 şi 400 de milioane de euro.

În perioada ianuarie - august investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au finanţat în proporţie de 48% deficitul contului curent, în creştere.

Absorbţia prea lentă a fondurilor europene şi scăderea remiterilor românilor din străinătate au făcut ca deficitul de cont curent să se adâncească în primele opt luni din acest an, deşi dezechilibrul balanţei comerciale a fost mai mic.

Situaţia este astfel opusă evoluţiei din anii trecuţi când tocmai deficitul comercial era cel care umfla şi deficitul de cont curent, iar investiţiile străine directe şi transferurile curente, deşi creşteau, nu puteau să ţină pasul.

Ce propune CIS pentru sprijinirea noilor investiţii

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a propus pentru atragerea unor noi investiţii dezvoltarea pieţei de capital prin stabilirea unui program accelerat, clar şi transparent de privatizare a companiilor de stat, precum şi prin listarea locală şi internaţională a Fondului Proprietatea.

Stimularea dezvoltării domeniilor în care România ar putea avea un avantaj competitiv, precum şi oferirea de stimulente pentru investiţii pe scară largă pe termen lung - în energie infrastructură şi agricultură - sunt alte direcţii sugerate de investitorii străini.

CIS a mai propus definirea unui plan de acţiune pentru plasarea României în Top 20 cele mai competitive economii din Europa în următorii 10 ani şi promovarea strategiei pentru liberalizarea pieţei energiei şi gazelor naturale.

Investitorii străini au cerut respectarea promisiunilor făcute iniţial pentru a menţine un climat investiţional pozitiv şi a asigura creşterea exporturilor.

Ce sunt investiţiile străine?

Investiţie străină directă: Sunt considerate investiţii străine directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.

Investiţie directă reversibilă: relaţia investiţională de sens contrar investiţiei străine directe pe care o entitate rezidentă o are cu investitorul străin direct dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul social al investitorului străin direct.

Componentele investiţiilor străine directe:

Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar, cât şi prin contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota aferentă din rezerve;

Creditul net: creditele primite de către întreprinderea rezidentă de la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta.

Tipurile investiţiilor străine directe:

Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii pornite de la zero);
Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi;
Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiţie străină directă.