Producţia industrială dă semne de oboseală. Construcţiile rămân în teritoriul negativ

Potrivit datelor INS, producţia industrială a crescut în septembrie cu 1% faţă de august şi cu 2,8% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate.

Analiştii au anticipat o încetinire a dinamicii industriei în ultimele luni ale anului ca urmare a deteriorării continue a aşteptărilor agenţilor economici şi a revenirii lente a principalilor parteneri comerciali externi ai României.

De când a revenit pe plus, în noiembrie anul trecut, producţia industrială a înregistrat oscilaţii ample de la o lună la alta.

După un avans de 7,1% în ianuarie, ritmul s-a atenuat la 1,4% în februarie, pentru ca în iunie creşterea anuală a producţiei industriale să ajungă la 4,7%, comparabilă cu cea din august.

Dacă în prima jumătate a anului industria a fost singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%, pentru trimestrul al treilea economiştii au estimat o contribuţie mai redusă.

Ce a influenţat evoluţia industriei

Comparativ cu septembrie 2009, producţia din industria prelucrătoare s-a majorat cu 4,4%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică a urcat cu 1,3%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

În schimb, industria extractivă a scăzut cu 7%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor intermediare (Ă8,8%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (Ă6,9%) şi în industria bunurilor de capital (Ă5,5%).

Industria energetică şi industria bunurilor de uz curent s-au redus cu 2%, respectiv cu 1,1%.

În primele nouă luni ale anului, producţia din industria prelucrătoare a crescut cu 5,5% ca serie brută şi cu 4,6% ca serie ajustată, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a urcat cu 9,4% şi, respectiv, cu 8,6%. Industria extractivă a scăzut cu 7,7% ca serie brută şi cu 8,3% ca serie ajustată.

O influenţă asupra evoluţiei producţiei industriale a venit şi de la efectul de bază, având în vedere scăderile mari de anul trecut.

Ce s-a întâmplat în alte ţări?

Producţia industrială în România şi-a revenit mai bine decât în Ungaria, Italia sau Spania.

În august România a avut a cincea creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, însă cifrele lunare au fost în urma mediei statelor membre, potrivit datelor Eurostat.

Astfel, creşterea de 35,1% a indicatorului înregistrată în România în august comparativ cu aceeaşi lună din 2009 este una dintre cele mai puternice din UE şi depă-şeşte cu mult media de 22,6% calculată de Biroul de Statistică al Comisiei Europene pentru cele 22 de state membre care au raportat datele.

Creşteri mai abrupte au fost consemnate în Danemarca (52,9%), Letonia (49,7%), Estonia (38,3%) şi Lituania (35,4%).

Producţia industrială a crescut în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în toate ţările care au anunţat evoluţia indicatorului, însă cele mai slabe cifre au fost raportate de Portugalia (9,2%), Marea Britanie (9,9%) şi Spania (12,6%).

Sub media UE

Raportat la luna iulie, creşterea de 2% înregistrată de România reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de scăderea de 1,6% din luna anterioară, dar este mai slabă decât media UE, de 3,6%. Cele mai puternice creşteri în termeni lunari au fost consemnate de Danemarca (21%), Italia (11,3%) şi Grecia (11,1%), iar cele mai abrupte scăderi în Ungaria (-8,6%), Irlanda (-6,2%) şi Suedia (-5,9%).

Veşti proaste de la construcţii

Volumul lucrărilor de construcţii a coborât cu 15,1% în septembrie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scăderea a fost reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (20,6%), la cele de construcţii noi (11,6%) şi la lucrările de reparaţii capitale (5,6%). În primele nouă luni ale anului volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 15,7% ca serie ajustată şi cu 16,4% ca serie brută. În perioada menţionată, o scădere a volumului lucrărilor de construcţii, ca serie ajustată, a fost înregistrată la lucrările de construcţii noi (-24,3%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-13,8%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii s-a redus cu 35,9% la clădirile rezidenţiale, la construcţiile inginereşti cu 12,7% şi cu 0,3% la clădirile nerezidenţiale.