100 mld. euro pentru regiunea Dunării. Se face canalul Dunăre - Bucureşti?

100 de miliarde de euro, 14 state riverane şi un proiect desenat pe câteva coli de hârtie. Aceasta este "Strategia Dunării", un proiect iniţiat de România şi Austria, asumat de Uniunea Europeană şi sprijinit financiar de UE. Summitul Dunării s-a deschis ieri la Bucureşti cu reprezentanţi - şefi de guverne din cele 14 state din bazinul Dunării sau miniştri de externe - ai celor 14 state riverane Dunării.

Ce vrea România, concret, de la această strategie? În primul rând finalizarea canalului Dunăre - Bucureşti şi măcar două poduri peste Dunăre.

Înainte de al Doilea Război Mondial, Dunărea era cea mai importantă rută de transport din regiune. Ce a ajuns acum? Excluzând zonele superioare ale fluviului, regiunea este una dintre cele mai sărace din Europa. Deşi una dintre cele mai importante ţări riverane Dunării, Ucraina nu a avut participanţi importanţi la discuţiile de ieri. Este un semn al neîncrederii faţă de proiect? Foarte probabil. Şi atunci?

În vară, Johannes Hahn, comisarul pentru politică regională, anunţa că Uniunea a alocat 100 mld. euro pentru acest proiect, până în 2013. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso a susţinut ieri la Bucureşti că în statele riverane Dunării s-au produs multe schimbări în ultimii 20 de ani, dar că ele se confruntă încă cu numeroase disparităţi: "Este o regiune încărcată de istorie, care a trecut prin multe schimbări din punct de vedere atât politic, cât şi economic. Au fost multe schimbări de la începutul anilor '90, dar sunt încă şi disparităţi considerabile în regiune între statele membre."

Strategia Dunării ar urma să fie pusă în practică în cea de-a doua parte a anului 2011. Ea este bazată pe mai multe principii: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare.

Printre cele mai importante proiecte pe care România vrea să le finanţeze cu ajutorul Strategiei Dunării se numără canalul Dunăre - Bucureşti, două noi poduri România - Bulgaria şi refacerea infrastructurii portuare (România are 12 porturi fluviale). Sunt proiecte elaborate în valoare de nouă miliarde de euro.

Ministrul mediului Laslo Borbely: "Degeaba finalizăm o Strategie a Dunării dacă nu concepem noi, statele riverane, cele din Uniunea Europeană şi cele care încă nu sunt membre ale UE o strategie prin care să umplem de conţinut. Noi avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar şi pe infrastructură şi pe mediu".

Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, România are o multitudine de proiecte transfrontaliere pe care doreşte să le realizeze cu banii alocaţi deja. Traian Băsescu: "Avem un singur pod care ne leagă, la Giurgiu - Ruse (de Bulgaria - n.n.). Un alt pod, cel de la Vidin - Calafat, nu este finalizat. Dorim să dezvoltăm turismul, schimburile economice şi să dinamizăm viaţa pe cele două maluri. Ne propunem construirea a două noi poduri, la Bechet - Oreahovo şi la Călăraşi - Silistra, precum şi construirea unui nou complex hidroenergetic pe Dunăre".

Strategia Dunării este asemănătoare cu cea elaborată pentru Marea Baltică. Însă această din urmă bate pasul pe loc pentru că pentru ea nu se găsesc fonduri. UE a promis pentru Strategia Dunării aproape 100 de miliarde de euro. Astfel de strategii nu beneficiază de sume suplimentare. Însă şi aşa, dacă România şi-ar putea fructifica iniţiativele, câteva miliarde bune de euro ar putea fi investite în zonele transfrontaliere.

Ce aşteaptă România de la Strategia Dunării

• Finalizarea canalului Bucureşti - Dunăre.
• Două noi poduri, la Bechet - Oreahovo şi la Călăraşi - Silistra, între România şi Bulgaria.
• Construirea unui nou complex hidro-energetic pe Dunăre.
• Proiecte de cooperare transfrontalieră cu Ungaria şi Serbia.
• Asigurarea navigabilităţii Prutului inferior şi noi poduri peste râu.