Reacţii la propunerea pentru reinstaurarea etalonului aur: "Şeful Băncii Mondiale trăieşte în trecut"

Propunerea făcută luni de şeful Băncii mondiale, Robert Zoellick, într-un articol publicat în Financial Times privind plasarea aurului ca etalon monetar mondial, a fost respinsă în paginile aceleiaşi publicaţii de economişti.

Fred Bergsten, directorul Institutului de Economie Internaţională din Washington spune că abordarea şefului Băncii Mondiale este foarte "sensibilă" dar ideea folosirii aurului ca etalon monetar este "minoră şi irelevantă".

"Cred că domnul Zoellick trăieşte în trecut", spune şi Edwin Truman, membru senior la acelaşi institut. "Mai exact în perioada 1980-1992 când s-a flirtat cu aurul. Este neconstructiv şi necorespunzător", a punctat Truman.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, afirmă că membrii consiliului monetar al instituţiei reuniţi la Basel nu au discutat această opţiune. "Din câte ştiu eu, această propunere a fost făcută prima dată în anii 80 de secretarul Trezoreriei SUAde atuinci, Jim Baker. Nu am niciun comentariu în această privinţă", a declarat Trichet.

Marile economii ale lumii ar trebui să analizeze posibilitatea readoptării modelului în care cursul valutar era raportat la aur, pentru ca astfel să poată ţine în frâu fluctuaţiile, a susţinut în articolul său preşedintele Băncii Mondiale.

Zoellick, un fost oficial al Trezoreriei SUA, crede că soluţia ar fi un sistem "care să includă atât dolarul, cât şi moneda euro, yenul japonez, lira sterlină şi yuanul chinez, care încetul cu încetul capătă un statut internaţional".

El aduagă că "sistemul ar trebui de asemenea să considere aurul ca punct de referinţă în ceea ce priveşte aşteptările pieţei privind inflaţia, deflaţia şi cursul valutar".

Viziunile sale contrastează cu sistemul internaţional actual, unde preşedintele chinez a intervenit pentru a stopa aprecierea yuanului, decizie puternic criticată de Statele Unite şi alte state pentru că contribuie la adâncirea dezechilibrelor contului curent mondial şi pentru că distorsionează pieţele de capital.