Cum îşi păstrează Microsoft angajaţii: salarii peste media pieţei, maşini premium şi abonamente la masaj

Autor: Adelina Mihai 09.11.2010

Microsoft România, subsidiara locală a celui mai mare producător de software din lume, va face 50 de noi recrutări până în luna iulie a anului viitor, urmând să ajungă la un efectiv de 350 de salariaţi în România. Fiecare dintre angajaţii Microsoft are atribuţii de management şi discută numai cu executivi de top din companiile partenere.

"Oferim posibilitatea angajaţilor de a alege între mai mulţi furnizori (auto - n. red.). În funcţie de poziţia pe care o ocupă în companie, angajatul are un anumit buget şi-şi poate alege o maşină preferată marca Mercedes, Audi, BMW sau Volvo", susţine Cosmin Bordea, Country HR Lead al Microsoft România. El a precizat că aproape toţi cei 90 de angajaţi din divizia de vânzări şi marketing a Microsoft beneficiază de un buget pentru achiziţionarea unei maşini de serviciu.

În prezent, în cadrul Microsoft România, există trei organizaţii, două în Bucureşti (una care se ocupă de partea de vânzări şi marketing şi una de suport tehnic GTSC) şi una în Timişoara (care are aproximativ 50 de angajaţi).

Cosmin Bordea a fost numit la finele anului trecut în poziţia de Country HR Lead al Microsoft România, fiind recrutat printr-o firmă de executive search de la Fresenius NephroCare România, un operator de pe piaţa serviciilor private de dializă.

Ultima poziţie ocupată în Fresenius a fost aceea de director de operaţiuni, din care conducea un business unit de 500 de angajaţi. Poziţia sa în Microsoft a fost nou creată, având ca scop uniformizarea politicii de resurse umane din cele trei divizii ale companiei.

Microsoft are câteva exemple de angajaţi, cel puţin la nivel de management, care au stat mai bine de un deceniu în cadrul companiei. Silviu Hotăran, primul director general al Microsoft România, a renunţat la funcţie după 12 ani, intrând într-un businss în domeniul trainingului.

De asemenea, Dan Bulucea, fostul director de marketing al Microsoft, care a lucrat tot timp de 12 ani în cadrul companiei, a preluat recent conducerea biroului de la Bucureşti al Google, cel mai popular motor de căutare din lume.

"Ne uităm la toate beneficiile date de competitori"

În acest an, aproape 18% din angajaţii diviziei de vânzări şi marketing a companiei (adică 17 angajaţi) au fost pomovaţi pe o poziţie nouă.

"Salariul mediu net este peste media pieţei IT şi mă refer la companiile multinaţionale din acest sector. În plus, ne uităm la toate componentele pachetelor pe care le oferă competitorii noştri: de la tipul de maşini, la tipuri de servicii şi pachete medicale, până la lucurile exotice- masaj - sau tradiţionale - laptopuri şi telefoane", mai spune Bordea, care nu precizează valoarea salariului mediu din Microsoft România.

Salariile din industria IT sunt printre cele mai mari din economie, fiind de aproape 2,5 ori mai mari decât valoarea salariului mediu net pe economie.

Astfel, dacă în luna august a acestui an angajaţii din IT câştigau, în medie, 780 de euro net, restul salariaţilor români aveau, în medie, un salariu mediu net de 318 euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Anul trecut, Microsoft România a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro şi un profit brut de 5 milioane de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Registrului Comerţului.

Recrutează prin Facebook şi LinkedIn

Cele mai folosite şi cele mai eficiente modalităţi de recrutare în cadrul Microsoft România sunt reţelele de socializare - Facebook sau LinkedIn- prin care se acoperă un procent de până la 75% din poziţiile deschise.

De altfel, media de vârstă a angajaţilor este de 28 de ani.

"Întotdeauna pentru poziţiile de management lucrăm cu head-hunteri şi nu ne uităm numai la piaţa din Bucureşti sau la piaţa din România. Prima dată ne uităm intern, iar apoi ne asigurăm că vom găsi un eşantion relevant de executivi din piaţă care să participe la proces".

În zona de entry level, compania foloseşte, pe lângă reţelele de socializare, şi metodele clasice de recrutare- site-urile de joburi, agenţiile de recrutare sau târgurile de joburi.

"Ştiu că există în piaţă o nemulţumire generală faţă de sistemul de învăţământ românesc, însă nu vreau să mă alătur. Recunosc că învăţământul românesc nu e actualizat, însă în prezent marile companii ştiu că fundaţia pe care îşi construiesc competeneţe pentru angajaţi există".

Angajaţii Microsoft România nu au un program fix de lucru, ei pot lucra şi de acasă, iar la serviciu beneficiază de o serie de facilităţi pentru relaxare, întrucât sunt amenajate mese de ping pong, de biliard sau cafenele.

"Există o prezumţie a seniorităţii în cadrul companiei şi nu se urmăreşte partea de proces, ci rezultatul. Când începi să controlezi procesul care generează rezultate, pierzi. Toată obsesia asta pentru control, la ce oră vine un angajat, ce face acum şi ce face peste un sfert de oră nu se potriveşte cu filosofia companiei. Oamenii sunt măsuraţi după rezultate".

În cadrul Microsoft există peste 800 de tipuri de programe de training, iar o mare parte se pot desfăşura online. Aproape o lună pe an angajaţii participă la conferinţe, convenţii sau expoziţii cu ultimele tehnologii.

Industria IT are nevoie de expaţi

România este încă o ţară atractivă în ceea ce priveşte facilităţile fiscale, însă industria IT locală are nevoie de expertiza internaţională.

La finele lunii trecute, Microsoft România l-a adus la conducere pe polonezul Ronald Binkofski, fostul director de marketing, business şi operaţiuni al filialei din Polonia. Binkofski este primul expat care va conduce afacerile Microsoft din România, după retragerea surpriză din funcţie a lui Călin Tatomir, care preluase în urmă cu doi ani funcţia de CEO.

"Cred că în toată industria IT ar fi nevoie de expaţi, mai ales pentru diversitate. Microsoft România a exportat începând cu luna noiembrie patru persoane spre headquarter-ul din Europa Centrală şi de Est sau alte ţări mari şi a importat 1 - 2 expaţi. Cert este că numărul expaţilor poate fi extins, mai ales în zona de suport", a adăugat Bordea, fără a preciza numele executivilor.

La începutul lui septembrie, Microsoft a numit în România un alt manager polonez, pe Michal Golebiewski, care răspunde de operaţiunile de Business şi Marketing.

În opinia lui Bordea, pe piaţa de IT există un dezechilibru major care porneşte din mediul universitar şi se termină în piaţa muncii, mai ales că mediul este format preponderent din bărbaţi.

"Piramida vârstei şi seniorităţii arată foarte interesant pe piaţa IT: vârful piramidei e în jurul vârstei de 26 de ani, ceea ce este foarte jos. Senioritatea medie este undeva în jurul a 3 ani în această piaţă, ceea ce nu înseamnă că sunt doar juniori pe această piaţă, ci că ponderea juniorilor este foarte mare şi a ajuns să tragă media atât de jos".

"Decizia de schimbare de job nu mai e o decizie de algebră"

Pentru că pe piaţa IT locală a existat întotdeauna un dezechilibru dintre cerere şi ofertă, ceea ce a determinat o fluctuaţie foarte mare a personalului, ceea ce a declanşat şi oferte salariale mai mari oferite de companiile din piaţă pentru a atrage candidaţii buni.

"Dacă într-o piaţă normală oferta este cu 15- 20% mai mare la noul job faţă de pachetul actual, în România se ajunsese la oferte aberante, 40- 50 chiar şi 100% poziţie la poziţie. Uneori se foloseau diverse cosmetizări în titulatura jobului pentru a se acorda un salariu mai mare, deşi conţinutul activităţii jobului nu era diferit faţă de cel anterior".

Country HR Lead al Microsoft România susţine că în prezent, ofertele au scăzut pentru angajaţii care sunt recrutaţi de o companie de la un competitor, însă nu suntem încă în zona normalităţii - de oferire a unui pachet salarial mai mare cu 10 sau 15%. Cu toate acestea, criza a determinat o modificare psihologică ce a generat alte interese pentru angajaţii români, cum ar fi acela de a avea un job sigur pe o perioadă mai lungă de timp.

"În prezent, decizia de schimbare de job nu e o decizie de algebră. Criza a adus o reechilibrare destul de artificială pe piaţa muncii, dată cumva de o modificare în plan psihologic a aşteptărilor şi deciziilor candidaţilor din piaţă. Un segment care nu a fost afectat atât de mult îl reprezintă angajaţii «high talents», care sunt persoane constante, indiferent de mediu".

Deficitul de specialişti în domeniul IT este de aproximativ 20.000 de oameni, în condiţiile în care companiile nu găsesc calificările de care au nevoie. În prezent, în companiile din industria IT din România lucrează aproximativ 90.000 de angajaţi.

Cu toate acestea, creşterea constantă a salariilor din IT a determinat o scădere a atractivităţii României ca zonă de investiţie pentru acest sector.

"Toţi marii consultanţi care făceau studii de prefezabilitate începeau să fie foarte rezervaţi înainte de criză, în special pentru Bucureşti şi Timişoara, zone în care cererea e mai mare decât oferta. România nu poate încă să susţină o investiţie foarte mare în IT".

Microsoft România

Cosmin Bordea