Analiştii băncilor: România nu poate avea creştere economică fără capitaluri străine

Creditarea se va relua doar după ce economia îşi va relua creşterea, iar cele mai mari riscuri care ar putea ameninţa revenirea ţin mai degrabă de zona politică şi renunţarea la reforme, precum şi de căderea pe panta pesimismului exagerat.

Cei mai cunoscuţi analişti economici au dezbătut ieri la BNR împreună cu reprezentanţii băncii centrale, la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, aspecte legate de principalele provocări pentru România şi riscurile care ar ameninţa revenirea creşterii economice.

Printre principalele provocări analiştii au adus în discuţie continuarea procesului de ajustare fiscală, rezolvarea problemei evaziunii, modernizarea statului, capacitatea administrativă versus alternativa externalizării părţii "tehnocrate" a deciziilor şi recâştigarea credibilităţii în faţa investitorilor străini.

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, a afirmat că ar trebui să ne preocupe reluarea unei creşteri economice sustenabile, sănătoase şi a susţinut că procesul de consolidare fiscală este "un rău necesar, dar nu suficient pentru relansarea economiei".

La rândul lui, Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, a spus că procesul de ajustare fiscală trebuie să se facă pe partea de cheltuieli, fără a ignora însă partea investiţională. "Este clar că avem nevoie de investiţii acum ca să putem spera la o creştere a PIB-ului potenţial în viitor."

Importanţa creşterii atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe a fost una dintre ideile agreate la unison de analişti, având în vedere dependenţa României de capitalul extern în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus. "Din păcate în 2011 nu cred că ne vom inunda cu investiţii străine masive, din cauza faptului că datele statistice nu arată foarte bine. Sunt puţine ţări care în 2010 au scădere economică. E o problemă şi de imagine", a spus Anghel, menţionând că România ar trebui să fie mult mai activă în a prezenta investitorilor străini proiectele pe care vrea să le lanseze.

Un nou model de creştere economică şi PIB-ul potenţial în România s-au aflat de asemenea pe agenda discuţiilor analiştilor. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a susţinut necesitatea unui model de creştere economică care să fie mai echilibrat, bazat pe exporturi şi consum. "Problema în România a fost că investitorii străini care au venit până în 2009 nu au venit ca să producă pentru export - cu câteva excepţii pe care le ştim şi le numărăm pe degetele de la o mână. Ei au venit ca să producă pentru piaţa internă. Ceea ce nu s-a întâmplat în alte ţări, unde au produs pentru export."

O creştere economică bazată preponderent pe consum realizat pe datorie, cum a avut România în anii de dinaintea crizei economice, nu mai este o soluţie viabilă având în vedere şi faptul că investitorii străini devin tot mai sceptici în a finantţa ţările care trăiesc pe datorie.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a afirmat că cel mai mare risc ţine mai degrabă de angajamentul forţelor politice de a merge înainte cu reforma.

"Cred că suntem cu toţii de acord că cel mai mare risc ţine mai degrabă de politic, de angajamentul forţelor politice de a merge înainte cu reformele. Iar când vor reapărea mugurii creşterii economice, să fie un apetit în scădere pentru reformarea sistemului fiscal. Problemele sunt de natură structurală, nu ciclică. Chiar dacă creşterea economică va reveni, deficitul sistemului de pensii nu-şi va reveni", a spus Dumitru, care este şi preşedintele Consiliului Fiscal.

Şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a susţinut că riscurile politice rămân destul de ridicate în viitor, mai ales în perspectiva alegerilor din 2012, 2013 şi 2014.

În acest context, România are nevoie în plan politic de coerenţă, consistenţă şi eficienţă, în opinia lui Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.

Reluarea creditării, după revenirea economiei

În ceea ce priveşte corelaţia dintre creditare şi evoluţia economiei, Lucian Croitoru a afirmat că activitatea de creditare se va relua cu o anumită întârziere, după ce economia va reveni pe creştere. "Băncile prin natura lor sunt prociclice. Mai întâi se va relua creşterea economică în România şi apoi, cu o întârziere, se va relua şi creditarea. Asta nu înseamnă că sistemul bancar nu are în faţă probleme. Creditele neperformante trebuie tratate cu multă grijă. Nu se pot trata peste noapte. Ia timp."

La sfârşitul lunii septembrie, creditul privat înregistra o scădere cu 3%, în termeni reali, faţă de septembrie anul trecut.

Doar companiile şi-au majorat soldul creditelor luate, iar cererea lor este pentru valută. Pe segmentul populaţiei, creditul ipotecar înregistrează creşteri de două cifre, susţinut şi de programul "Prima casă", însă acesta nu pot acoperi scăderea soldului la împrumuturile de consum.