Băsescu către investitori: Munca la negru a devenit sport naţional

Autor: Adelina Mihai 11.11.2010

Preşedintele României le-a reproşat ieri şefilor celor mai mari companii cu capital străin, într-o dezbatere despre relansarea economiei, că neplata taxelor sau angajarea de forţă de muncă la negru au devenit "un sport pentru mediul de afaceri". El afirmă că 1,6 milioane de români lucrează fără forme legale în timp ce oficial sunt numai 4,5 milioane de salariaţi.

În faţa a aproape 200 de persoane, oameni de afaceri şi directori ai celor mai mari companii locale, Băsescu a stat ieri la aceeaşi masă cu preşedintele Consiliul Investitorilor Străini (CIS) Mariana Gheorghe, şefa celei mai mari companii din România, Petrom, şi cu Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, într-una din puţinele ocazii pe care le-a dat oamenilor de afaceri de a-i pune întrebări. Aceştia însă nu au fost foarte incisivi în discuţiile cu şeful statului şi nici nu i-au dat replica în privinţa muncii la negru şi a evaziunii.

Jean Valvis, omul de afaceri de al cărui nume se leagă două branduri puternice, Dorna şi LaDorna Lactate, i-a spus preşedintelui că nevoile fireşti ale fiecărui investitor sunt predictibilitatea şi strategia. "Noi cerem strategiile şi am dori să fim şi partenerii dumneavoastră în elaborarea lor. De 16 ani cer o strategie în domeniul agriculturii, pe care România nu o are, într-un sector care ar trebui să aibă o strategie pe termen lung", a spus Valvis, prezent la conferinţa "Parteneriat pentru creştere în 2011", organizată ieri de ZF împreună cu CIS, care reuneşte 118 companii ce produc 30% din PIB.

În replică, Băsescu i-a spus omului de afaceri că foarte frecvent "se ţipă" după o strategie de dezvoltare, că el, în calitate de preşedinte al statului, nu este adeptul creării unei noi strategii de dezvoltare, pentru că România are deja un plan convenit cu UE pe termen mediu şi lung, cu 7 programe operaţionale, plus finanţările pentru agricultură.

"La agricultură aveţi 19 miliarde de euro. Ce alte strategii mai vreţi?", a spus preşedintele. Valvis a spus ulterior că "dacă ai fonduri de la UE nu înseamnă că ai o strategie".

Mariana Gheorghe a spus însă că autorităţile publice suferă de o lipsă de leadership şi că este dezamăgită de faptul că reprezentanţii CIS, ale cărui firme aduc 20% din PIB-ul României şi care au planficate investiţii de 2 mld. euro anul viitor, nu au reuşit să discute cu premierul Emil Boc. De aceea, au fost nevoiţi să apeleze la ajutorul preşedintelui.

Şeful statului a anunţat că, pentru prima dată, cele 6 -7% din PIB alocate investiţiilor vor fi folosite în primele două trimestre, nu la final de an pentru acoperirea deficitelor, cum se făcea până acum, şi de aceea este posibil să avem o creştere economică mai mare de 1,5%.

Spre finalul discursului însă, preşedintele României şi-a mai temperat atitudinea defensivă, rugându-i pe investitorii străini să aibă încredere în România şi să continue investiţiile, pentru că nu vor fi dezamăgiţi. Băsescu le-a promis investitorilor străini că în perioada următoare va stimula Guvernul să vină la discuţii cu aceştia, spunând că se va folosi de "toată influenţa politică" pentru a conveni asupra unor măsuri.

În opinia şefului statului, băncile sunt în continuare responsabile pentru situaţia economică actuală a României, pentru că acordau credite cu buletinul, însă acum au devenit prea restrictive. "Măcar să deschideţi liniile de finanţare pentru IMM-uri pentru că de aici vă veţi lua banii înapoi, pentru că de la cei cărora le-aţi dat credite cu buletinul nu cred că vi-i mai recuperaţi", a spus Traian Băsescu, uitându-se la Dominic Bruynseels, şeful celei mai mari bănci din România, BCR.

Întrebat de Şerban Toader, vicepreşedinte al CIS şi senior partner al firmei de audit şi consultanţă KPMG, dacă un consiliu de dezvoltare economică - una dintre propunerile lansate de CIS pentru relansarea economiei - ar putea avea o contribuţie la revenirea pe creştere, Băsescu a replicat: "Nu aş vrea ca acest consiliu să facă ceea ce şi noi ştim să facem, adică strategii. Vă asigur că în 3 luni putem avea o strategie extraordinară, care dacă nu e finanţată, este făcută degeaba", a spus Băsescu.

Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de problemele din agricultură, care împiedică venirea altor investitori pe piaţa locală.

"În agricultură avem două probleme: lipsa de echipamente pe de-o parte şi pe de altă parte lipsa de consolidare a suprafeţelor agricole. Anul acesta nu s-au lucrat 2,8 milioane de hectare. Conform regulilor UE, indiferent dacă lucrezi sau nu pământul, subvenţia de 100 de euro la hectar se primeşte. Stimulez ideea unei impozitări a pământurilor nelucrate, în aşa fel încât dacă nu lucrezi pământul, vei plăti un impozit mai mare decât subvenţia de la UE de 100 de euro, care uneori pare a fi mai convenabilă decât lucrarea pământului."

Mai mult, Sorin Mândruţescu, preşedintele gigantului în IT Oracle şi al AmCham, a recunoscut că preşedintele "a ridicat o minge la fileu" în ceea ce priveşte expunerea reprezentanţilor mediului de afaceri în ceea ce priveşte dezbaterile care au loc pe tematici economice.

Ce impact au propunerile investitorilor în discuţiile cu autorităţile

Consiliul Investitorilor Străini, care reuneşte unele dintre cele mai puternice companii private, a pus în urmă cu o lună pe masa Guvernului un set de măsuri pentru scoaterea economiei din recesiune după doi ani de criză în care autorităţile au improvizat mai multe planuri de relansare rămase în mare parte pe hârtie.

"Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansarea programului de creştere economică, din care 12 erau prioritare, numai cinci au ajuns într-un stadiu avansat de discuţii. Cele 10 echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cu miniştrii sau reprezentanţii ministerelor Muncii, Justiţiei, Economiei, Transportului, au avut discuţii cu reprezentanţii principalelor partide politice - PSD, PD-L, PNL -, cu preşedinţia, cu reprezentanţii ambasadelor sau ai instituţiilor financiare europene FMI, UE. În ultima lună am avut peste 16 întâlniri şi am cheltuit 1.200 de ore", a spus Mariana Gheroghe, CEO al Petrom.

Ea a mai precizat că lipsa de leadership, de coordonare din partea autorităţilor, face ca demersul de implementare a măsurilor de relansare economică să fie mai dificil. "Toate acţiunile propuse până în prezent au ca scop stabilizarea economiei şi consolidarea bugetară. Suntem dezamăgiţi că nu am avut până acum o întâlnire cu premierul Emil Boc, dar sperăm că vom avea o discuţie în curând. CIS nu are culoare politică, prin măsurile propuse vrem să ne oferim resursele şi experienţa pentru a ajuta politicienii să treacă de probeleme actuale", a adăugat Gheorghe. Şefa Petrom a adăugat că firmele membre CIS, care contribuie cu peste 20% din totalul veniturilor la bugetul statului, intenţionează să facă anul viitor investiţii în valoare de două miliarde de euro.

Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, este de părere că CIS a livrat măsuri concrete pentru ca România să revină pe creştere, iar măsurile propuse pot genera rezultate pe termen scurt, iar plăţile trebuie să continue, pentru că businessul nu poate continua fără lichidităţi.

"Piaţa imobiliară a fost stabilizată de programul «Prima casă», iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» să continue şi până la finele lui 2011, dar să se extindă şi criteriile de eligibilitate. Estimările de creştere economică pentru 2011 indică semnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doar la asta. Trebuie să existe o schimbare în autorităţile publice, care să meargă până la nivel de management sau marketing, în aşa fel încât să se aplice aceleaşi reguli ca în mediul privat", a spus Bruynseels.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus că băncile au trimis deja propuneri pentru o "replică" la programul "Prima casă 2", dar o eventuală prelungire a acestuia rămâne deocamdată la stadiul de discuţie. "Având în vedere succesul programului, vrem să-l continuăm şi să creştem gradul de implicare al băncilor. Băncile au trimis propuneri pe care am început să le analizăm şi suntem de acord cu unele dintre ele. Până în prezent, au fost acordate 30.000 de garanţii de stat pentru achiziţia de locuinţe prin programul "Prima casă", în valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Nu ştiu însă dacă va exista o Prima casă 3 sau o replică la Prima casă 2", a spus Drăgoi.

Ce mesaje a transmis ieri preşedintele la conferinţa ZF:

E pentru prima dată în istoria FMI când se acceptă ca banii pentru investiţii - cei
6 - 7% din PIB- să fie planificaţi în primele două trimestre ale anului viitor, cu condiţia ca această măsură să nu stopeze investiţiile din a doua parte a anului. Până acum, sumele alocate investiţiilor erau folosite în a doua parte a anului, fiind investiţii în baza cărora se ajusta deficitul.
Tot ceea ce auzim în mass-media este o listă mare de responsabilităţi pe care statul le are. Dar o listă cel puţin egală de responsabilităţi există şi pentru mediul de afaceri, în a respecta legea. Niciun stat nu ar putea combate eficient munca la negru şi evaziunea dacă patronatele nu fac asta.
Cei care vorbesc despre economie la televiziunile din România sunt substituiţi în abordările economice de neaveniţi din politică şi economie. Dacă oamenii de afaceri se vor implica mai mult în dezbaterile din mass-media cu privire la fenomenele economice, avantajul ar fi că
populaţia României putea redeveni optimistă. Despre economia României vorbesc oameni care dezinformează populaţia, pentru a-şi deservi interesele politice sau care îşi apără un business mai mic sau mai mare.
Am căzut în plasa încercării de a da o soluţie politică partidelor parlamentare pornind de la premisa că toţi blamau legea pensiilor. Am trimis-o înapoi şi a rămas blocată, ceea ce a creat neîncredere în faţa reprezentanţilor Fondului, deşi am avut asigurări de la oameni politici că dacă trimit legea pensiilor înapoi, o rezolvăm.
Pentru bugetul de anul următor, esenţială este încadrarea în deficit, de 4,4%, pentru că trebuie rezolvate şi alte deficite, cum ar fi cel de la bugetul de pensii - care este estimat la 3,1 - 3,6 miliarde de euro sau cel al fondului de şomaj, de 0,6 miliarde de euro.
Până în luna octombrie ne-am asumat responsabilitatea plăţii a 2 mld. lei din arieratele de la sănătate, care s-au plătit şi în numai două săptămâni valoarea arieratelor a crescut cu 1,2 mld. lei, pentru că s-au înaintat facturi care nu erau emise până atunci. Pentru a avea situaţii clare, trebuie să se acţioneze în legalitatea, adică facturarea după prestaţie.
Băncile au o responsabilitate pentru situaţia actuală, ele au fost avertizate de guvernator, care le spunea: "Mai uşor cu creditele cu buletinul". Acum au devenit prea restrictive
Sistemele de protecţie socială inventate în România fac ca 45% din veniturile bugetului de stat să se fi dus până acum pe cheltuieli sociale, care includ pensiile. Circa 13 milioane de români - şi nu pensionari - erau asistaţi social până la începutul anului 2010, fie prin subvenţii pentru încălzire, banii de transport cu trenul - un pachet exagerat în raport cu ceea ce poate România. La acestea se mai adăugau cheltuielile de 31% pentru salarizarea bugetarilor, şi cum 75% din veniturile de la buget erau blocate, într-o ţară cu o economie care vrea să se dezvolte.
România nu poate avea o economie socială. Până nu punem economia la punct şi până nu facem bugete prin care să susţinem investiţiile, nu vom putea face o economie socială.
Agenda UE 2020, cele 7 programe operaţionale de finanţare europeană, la care se adaugă banii pentru agricultură, sunt motoare de relansare economică.

Ce spun cei de la ministere

Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii: Lucrăm la o strategie de flexisecuritate, la flexibilizarea sistemului de muncă temporară, care ar putea genera o absorbţie nelimitată a forţei de muncă. Lucrăm şi la solicitările din partea mediului de afaceri în ceea ce priveşte disponibilizările, care să se facă mai mult pe criterii de competivitate şi nu sociale.

Barna Tanczos, secretar de stat în ministerul Agriculturii: Din ce în ce mai multe contracte de finanţare din banii europeni au probleme, deşi agricultura nu stă rău în comparaţie cu alte ministere. Riscăm ca banii de la UE să ni se scurgă printre degete. Proiectele au dificultăţi în implementare şi dorim să obţinem o prelungire a duratei implementării cu până la 30-40%.

Gheorghe Voicu, consilier al ministrului economiei: Cel mai atractiv domeniu de investiţii în România pare să fie în acest moment cel al energiei regenerabile, cred că aici ne pot ajuta investitorii. Însă băncile au retincenţă în a acorda finanţări în acest domeniu, ştiu doar câteva bănci care
fac asta.

Ce au spus participanţii

Mariana Gheorghe, CEO al Petrom: Lipsa de leadership, de coordonare din partea autorităţilor, face ca demersul de implementare a măsurilor de relansare economică să fie mai dificil. Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansarea programului de creştere economică, din care 12 erau prioritare, numai cinci au ajus într-un stadiu avansat de discuţii. Cele 10 echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cu miniştrii sau reprezentanţii ministerelor Muncii, Justiţiei, Economiei, Transporturilor, au avut discuţii cu reprezenanţii principalelor partide politice - PSD, PD-L, PNL -, cu preşedinţia, cu reprezentanţii ambasadelor sau ai instituţiilor financiare europene- FMI, UE. Toate acţiunile propuse până în prezent au ca scop stabilizarea economiei şi consolidarea bugetară. Suntem dezamăgiţi că nu am avut până acum o întâlnire cu premierul Emil Boc, dar sperăm că vom avea o discuţie în curând. Companiile membre CIS, care contribuie cu peste 20% din totalul veniturilor la bugetul statului, intenţionează să facă anul viitor investiţii în valoare de două miliarde de euro.

Jean Valvis, preşedinte şi acţionar al Valvis Holding: Cerem strategiile şi am dori să fim şi partenerii autorităţilor publice în elaborarea lor. De 16 ani cer o strategie în domeniul agriculturii, pe care România nu o are, într-un sector care ar trebui să aibă o strategie pe termen lung. Dacă ai fonduri structurale de la UE nu înseamnă că ai o strategie.

Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR: CIS a livrat măsuri concrete pentru ca România să revină pe creştere, iar măsurile propuse pot genera rezultate pe termen scurt, iar plăţile trebuie să continue, pentru că businessul nu poate continua fără lichidităţi. Piaţa imobiliară a fost stabilizată de programul «Prima casă», iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» să continue şi până la finele lui 2011, dar să se extindă şi criteriile de eligibilitate. Estimările de creştere economică pentru 2011 indică semnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doar la asta. Trebuie să existe o schimbare în autorităţile publice, care să meargă până la nivel de management sau marketing, în aşa fel încât să se aplice aceleaşi reguli ca în mediul privat.

Traian Băsescu, preşedintele României: Cea mai mare lovitură pe care a primit-o România a fost nevoia de creştere a TVA. Şi acum regret enorm creşterea TVA ca alternativă la decizia Curţii Constituţionale de a nu accepta reducerea temporară a pensiilor. Cei care au pierdut masiv vor fi pensionarii. Veţi vedea cifrele de la Statistică pe trimestrul 3, să vedeţi ce evoluţie a avut după ce rezultatele din T2 arătau o revenire pe creştere. Tot ceea ce auzim în mass-media este o listă mare de responsabilităţi pe care statul le are. Dar o listă cel puţin egală de responsabilităţi există şi pentru mediul de afaceri, în a respecta legea. Niciun stat nu ar putea combate eficient munca la negru şi evaziunea dacă patronatele nu fac asta. 1,6 milioane de români lucrează la negru, în România, unde sunt 4,5 milioane de salariaţi înregistraţi oficial. A devenit un sport pentru mediul de afaceri, fie că e vorba de nepalata taxelor sau anagajrea de forţă de muncă la negru. Băncile au o responsabilitate pentru situaţia actuală, ele au fost avertizate de guvernator, care le spunea "Mai uşor cu creditele cu buletinul". Acum au devenit prea restrictive.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: Succesul programului "Prima casă" ne face să vrem să-l continuăm şi să creştem gradul de implicare a băncilor. Băncile au trimis propuneri pe care am început să le analizăm şi suntem de acord cu unele dintre ele. Până în prezent, au fost acordate 30.000 de garanţii de stat pentru achiziţia de locuinţe prin programul Prima casă, în valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Nu ştiu însă dacă va exista o Prima casă 3 sau o replică la Prima casă 2.

Preşedintele le-a promis investitorilor străini că restructurarea sectorului de stat va continua şi în 2011, iar până la sfârşitul acestui an vor mai fi concediaţi 26.000 de bugetari. Mariana Gheorghe, preşedintele CIS, a afirmat că economia nu are lideri la nivel guvernamental