Tendinţele din magazinele online: telefoanele şi laptopurile scumpe domină topul celor mai vândute produse

Dacă ne uităm care sunt cele mai vândute produse electronice şi electrocasnice în magazinele online, vom avea o surpriză. Printre cel mai bine vândute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG găsim patru modele cu preţuri care depăşesc 250 de euro, printre care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al patrulea şi acelaşi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al şaptelea, la preţuri de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate, dat fiind că un mobil costă în medie câteva zeci de euro, beneficiind de subvenţiile acordate de operatorii de telefonie mobilă în magazinele GSM. Acelaşi clasament în magazinul online PCFun.ro conţine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro, dintre care pe locul al treilea un model HTC care costă 500 de euro. Pe pagina online a lanţului de retail Domo, în top 5 al vânzărilor se află un Nokia N97 la preţul de 600 de euro, scrie revista BUSINESS Magazin .

Rezultatul este acelaşi şi în cazul laptopurilor sau al televizoarelor şi al monitoarelor cu ecran plat, iar o căutare mai amănunţită va dezvălui probabil şi în cazul altor categorii de produse. Oare a trecut criza?
Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o anumită categorie, de aşteptat ar fi ca între cel mai bine vândute să se găsească modelele din gama inferioară de preţ, mai ales pe o piaţă sensibilă la preţ, care s-a diminuat chiar şi la jumătate la anumite categorii de produse.

Un român lasă 45 de euro
"În medie, bonul de cumpărături al unui român este de aproximativ 45 de euro, în timp ce în alte ţări din Europa Centrală şi de Est vorbim de aproape 200 de euro", apreciază Iulian Stanciu, omul de afaceri de la cârma eMAG, care mai deţine acţiuni în Asesoft şi care a devenit recent acţionarul majoritar, alături de Sebastian Ghiţă, al lanţului de retail electro Flanco. Stanciu se referă la media cheltuielilor pe cap de locuitor într-un an pentru produse electronice, electrocasnice şi IT, indicator care a scăzut în ultimii doi ani.
În cazul particular al telefoanelor mobile, poziţionarea unor modele scumpe în topul vânzărilor poate fi explicat prin faptul că "domeniul a rămas chiar şi în criză unul cu tendinţe bizare", comentează Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution, companie care operează o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro. Înainte de toate, produsele telecom au fost între cele mai afectate de criză de-a lungul ultimului an, vânzările ajungând în al doilea trimestru la 39 de milioane de euro, faţă de 55 de milioane de euro în perioada similară din 2009 şi 73 de milioane în acelaşi interval din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Gfk. Totuşi, mobilul este privit în continuare ca simbol al statutului social pentru o mare parte a populaţiei active, continuă omul de afaceri explicaţia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar şi cel mai ieftin obiect care poate fi afişat în societate, prin comparaţie cu o maşină sau locuinţă. Iar dincolo de categoria clienţilor avizi de noile apariţii şi dispuşi să sacrifice sume mai mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru mulţi dintre consumatorii care nu şi-au mai permis extravaganţe în ultima perioadă, celularul a fost printre puţinele achiziţii mai la îndemână.

Un indicator ce trebuie urmărit
În ce priveşte celelalte categorii de produse unde, cel puţin în magazinele online, topul vânzărilor este presărat cu modele scumpe, o posibilă explicaţie ar fi dată de sintagma deja bine cunoscută că "suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine".
Întregul context economic din ultimii doi ani a împins consumatorii să devină mai cumpătaţi şi să se gândească de două ori înainte să facă o achiziţie. Oamenii au ajuns să cumpere mai puţin şi chiar să amâne anumite cumpărături, mai ales din IT, piaţă care a coborât de la vânzări trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai 69 de milioane de euro în al doilea trimestru din 2010, potrivit Gfk. Cei ce totuşi au făcut achiziţii au fost dispuşi să cheltuiască poate mai mult în virtutea lucrului care atunci când are un preţ mai ridicat este în multe cazuri şi mai bun ori mai durabil.
"Faptul că în anumite magazine o parte dintre cele mai vândute produse au preţuri peste medie nu este neapărat un semnal de schimbare a tendinţei de consum", crede Ghenea. Produsele de folosinţă îndelungată în mod tipic cele mai afectate într-o criză ar trebui să fie primele care să ilustreze ieşirea din perioada de criză, dar numai după ce apar indicii că recesiunea a fost depăşită, ceea ce nu s-a întâmplat până acum nici din punctul de vedere al creşterii economice, nici din cel al creditării de consum. Or, exemplele de genul înfăţişat mai sus sunt mai degrabă cazuri izolate decât o tendinţă generală.
Companiile anticipează însă că scăderea pieţei se va opri anul acesta. "Electroretailul va stagna sau va avea cel mult o creştere simbolică de cinci procente. La creşterile din perioada 2003-2005 nu ne vom mai întoarce niciodată", apreciază Lorand Szarvadi, directorul executiv al lanţului de electroretail Domo, privind în ansamblu un sector care în 2009 a însemnat intrarea în insolvenţă a unora dintre comercianţi şi chiar falimentul altora, cum s-a întâmplat în cazul K Tech Ultra Pro. Vânzările totale ar trebui să se cifreze în acest an la un miliard de euro, valoare împărţită aproximativ în mod egal între electronice, electrocasnice şi IT, după estimările lui Stanciu, în timp ce din 2011 ar trebui să revină la o creştere de circa
10-15%.
"Tendinţa ascendentă se va menţine însă şi în următorii ani, ceea ce mă face să cred că vom vedea o dublare a pieţei în câţiva ani", susţine şeful eMAG. În particular, zona comerţului online cu astfel de produse va avea o evoluţie pozitivă, crede el, şi va ajunge să însemne chiar şi un sfert din întreaga piaţă în următorii ani, faţă de 14% cât reprezintă în prezent.

Cine cumpără
Proporţională cu astfel de speranţe se anunţă şi bătălia dintre comercianţi. "Există loc să intrăm în buzunarul consumatorului, teoretic mai adânc decât în 2005, fără să luăm în calcul consumul pe credit", spune Adrian Olteanu, directorul executiv al Flanco, retailerul care a ieşit din insolvenţă odată cu vânzarea afacerii pentru 10 milioane de euro, care vor achita o parte din datoriile acumulate la bănci, şi cu o infuzie de capital de 4 mil. euro. Evident, în lipsa creditelor de altădată, bugetele consumatorilor rămân constante, iar bătălia dintre retailerii tradiţionali Altex, Domo şi Flanco, cei independenţi, cam 800 la număr, şi hipermarketuri devine şi mai acerbă decât în vremea când pe piaţă era loc pentru toată lumea.
Clientela vizată cuprinde cam 16 milioane de consumatori, dintre care însă doar câteva sute de mii intră lunar într-un magazin de electronice, electrocasnice şi IT şi doar câteva zeci de mii ajung să şi cumpere cel puţin un produs, apreciază Olteanu pe baza calculelor proprii cu privire la Flanco, unde dintre cei aproximativ 350.000 de oameni care vin în magazinele companiei, cam 55.000 fac o achiziţie care ajunge în medie la 150 de euro.