Oficialii BNR despre posibilitatea ieşirii din criză: Ajustarea bugetului e doar începutul reformelor

"Reforme" este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent în cadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR şi Asociaţia Română a Băncilor pentru jurnaliştii din domeniul economic, la sfârşitul săptămânii trecute.

Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de scădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustarea deficitelor - atât din sectorul bugetar, cât şi de cont curent - însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai "competitivă".

Din perspectiva Băncii Naţionale, mingea este acum în curtea Guvernului, contribuţia politicii monetare limitându-se acum la menţinerea stabilităţii cursului şi a unui sector bancar funcţionabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-o prezentare de trei ore ţinută în faţa a circa 30 de jurnalişti, o analiză a situaţiei economiei, iar principala problemă identificată a fost incapacitatea statului de a-şi plăti datoriile la timp.

"Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru care există şi recesiune şi inflaţie mare. Oricum, sunt o problemă majoră a României pentru că sunt, nu ca o molimă, dar ca o boală contagioasă. Se transmite şi denaturează fondul economiei de piaţă, care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Creează un lanţ de întârzieri care pot să fie şi mai rele decât deficitele mari", a spus Isărescu. Este al zecelea an în care guvernatorul încheie cu prezentarea sa seminarul EU-Cofile (European Union - Corporate Financ and Banking Lectures), organizat de BNR în colaborare cu Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank, cu scopul de a crea un cadru special de dezbateri între oficiali ai BNR sau guvernamentali şi jurnalişti.
În ultimii nouă ani a fost organizat la Casa de Odihnă a BNR de la Cumpătu, lângă Sinaia, o vilă amplasată retras şi dedicată exclusiv personalului BNR sau invitaţilor băncii centrale.
Isărescu a evitat de data aceasta să vorbească despre perspectivele revenirii pe creştere a economiei, preferând doar să remarce că ieşirea dintr-o perioadă cu politică fiscală prociclică este foarte greoaie.

"2011 va fi un an interesant" este singurul pariu pe care Isărescu mai îndrăzneşte să îl facă, după ce în ultimii doi ani a fost nevoit să admită că optimismul său nu a fost justificat. La întâlnirea de la Sinaia din 2008 guvernatorul considera că România are toate motivele să scape neatinsă de criza pornită din Statele Unite ale Americii şi care deja înghiţise la acel moment Europa de Vest, iar în 2009 vorbea de o recesiune în "V", adică cu o revenire rapidă a economiei. Acum, Isărescu spune că nu a anticipat cât de dificilă se dovedeşte acum ajustarea bugetară şi consideră că a fost chiar "naiv" când a presupus că autorităţile vor grăbi absorbţia fondurilor europene.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului, a precizat în cadrul seminarului că România are un potenţial de creştere economică de sub 1% pe termen scurt, în condiţiile în care a pierdut forţă de muncă, productivitate şi capitaluri.

"Dacă reluarea creşterii economice (peste nivelul potenţial de 1% - n. red.) se va face cu intrări mari de capitaluri, vom avea presiuni inflaţioniste şi probleme de cont curent. Dacă se va face fără intrări mari de capitaluri, vor fi doar presiuni inflaţioniste. De aceea România are nevoie de reforme structurale care să îi asigure competitivitatea. Avem nevoie de bani, dar şi de reforme, nu doar fiscale", a spus Croitoru.
Economistul-şef al BNR Valentin Lazea a arătat că România trebuie să absoarbă în continuare bani din afară pentru a se dezvolta, însă statutul de membru al Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj în atragerea de investiţii. El a citat un studiu al FMI privind factorii care influenţează decizia investitorilor străini, printre care cei mai importanţi sunt adâncimea pieţei financiare, calitatea infrastructurii, flexibilitatea pieţei muncii şi sistemul juridic.
"La toţi cei patru factori instituţionali noi avem mari probleme. Reforma în România nu se limitează doar la salarii şi pensii, lucrurile grele de care trebuie să ne apucăm sunt cei patru factori. Asta este agenda României în următorii 20 de ani", a spus Lazea în cadrul seminarului.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
n Ţinem rezervele valutare la un nivel excedentar, ca să dăm încredere în economie.
n Nu ţinem artificial cursul. BNR ar fi putut să ducă euro mai jos dacă ar fi vândut toată valuta cumpărată.
n Aprecierea cursului mi se pare periculoasă, însă nu simt nici nevoia unei deprecieri.
n O depreciere a cursului nu ar elibera tensiuni din economie, ci dimpotrivă.
n De zece luni băncile stau pe un munte de lichiditate, dar nu dau drumul la credite.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR
n Modelul de afaceri din
anii de boom nu va mai funcţiona.
n România are prea puţină economisire internă, depinde de banii din străinătate.
n Statutul de membru al
Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj pentru atragerea de investiţii, banii merg în America de Sud sau în Asia.
n Industria este motorul revenirii economiei, însă atrage mai puţine investiţii străine.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului
n Potenţialul de creştere a economiei pe termen scurt este între 0% şi 1%.
n Principala provocare pentru România este acum să asigure sustenabilitatea fiscală fără să complice perspectivele revenirii economiei.
n Reformele structurale trebuie să meargă mult dincolo de ajustările fiscale avute în vedere.
n Autorităţile trebuie să se abţină de la măsuri care ar întârzia reluarea creditării în condiţii normale.